Propunerea de reformă administrativă transmisă de PSD a generat reacții critice din partea partidelor de opoziție, precum PNL, USR, UDMR și AUR. Aceștia îi acuză pe liderii social democrați, inclusiv pe Sorin Grindeanu, că intenționează doar să creeze o impresie de acțiune, fără a afecta structura actuală a administrației locale. Obiectivul declarat al PSD este ca Guvernul să își asume răspunderea pentru această reformă în săptămânile următoare, înainte de stabilirea bugetului pentru anul 2027.
Planul de reformă vizează comasarea voluntară a celor 429 de localități care au până la 1.500 de locuitori. Autoritățile locale care ar accepta această unificare ar putea primi scutiri de taxe și impozite, precum și finanțare prin intermediul unui program național. Totuși, această măsură este privită ca fiind prea limitată pentru a aduce beneficii economice semnificative, deoarece targetul de localități vizate este considerat extrem de mic în raport cu nevoile reale ale țării.
Analistul economic Adrian Negrescu susține că o reformă autentică ar trebui să vizeze localități cu un prag de 10.000-15.000 de locuitori. Conform expertului, dacă s-ar aplica acest criteriu mai ridicat, peste 80% dintre primăriile actuale ar trebui comasate sau reorganizate într-o formă administrativă nouă. Această schimbare ar implica pierderi de primari și consilieri locali, ceea ce explică, în opinia sa, de ce partidele politice evită o reformă de o asemenea amploare.
Kelemen Hunor a subliniat dificultățile logistice ale acestui proces, menționând că geografia țării, în special în zone precum Munții Apuseni, face comasarea complicată din cauza distanțelor mari. În contrast, Adrian Negrescu explică faptul că sediile primăriilor nu vor dispărea, ci vor funcționa ca puncte de servicii administrative sub o umbrelă centralizată. Astfel, serviciile de contabilitate sau urbanism ar fi gestionate de la un centru mai mare, reducând numărul de angajați.
Problema financiară a administrației locale este extrem de gravă, existând peste 80% de primării care nu au fonduri suficiente nici pentru a achita salariile personalului. Adrian Negrescu avertizează că România funcționează după o schemă administrativă din anii 60 și că amânarea reformei va duce la pagube tot mai mari. Statul nu mai poate subvenționa activități administrative care nu mai sunt utile, mai ales în contextul în care populația din mediul rural este în scădere.
Contextul politică administrativă din România este marcat de o competiție intensă între partide, în vederea controlului asupra structurilor locale. În perioada care precede alegerile din 2026, discuțiile despre alianțe și reorganizări de putere sunt constante pe scena politică. Reforma propusă de PSD vine într-un moment în care stabilitatea administrativă este pusă sub presiune de realitățile demografice și de necesitatea de a eficientiza bugetul de stat.
