România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce privește ponderea voturilor acordate partidelor populiste, autoritare sau extremiste, conform unui raport recent. Studiul intitulat „Indicele Populismului Autoritar 2026”, realizat de Andreas Johansson Heino în cadrul Timbro și EPICENTER, analizează 31 de democrații europene. În urma acestor date, România se situează doar după Bulgaria și Cehia, indicând o prezență semnificativă a acestor tipuri de formațiuni în peisajul politic național.
Analiza arată că peste jumătate dintre voturile de la alegerile parlamentare din 2024 s-au îndreptat către formațiuni clasificate drept „contestatare”. În acest context, trei dintre cele 18 partide europene identificate drept puternic autoritare sunt românești: AUR, S.O.S. România și POT. Această distribuție a voturilor subliniază o prezență masivă a acestor grupări în sistemul politic, deși politologul George Jiglău menționează că ar putea exista o inflație de astfel de formații în țară.
PSD este inclus în raport în categoria partidelor care prezintă un autoritarism de nivel „mediu”. Politologul George Jiglău explică faptul că profilul social-democraților a devenit tot mai neclar, oscilând între apartenența la Partidul Socialiștilor Europeni și comportamentul intern. Deși pe plan economic partidul poate părea progresist, pe zona de valori acesta a menținut poziții conservatoare, ceea ce l-a făcut să pară extrem în absența altor opțiuni similare înainte de 2020.
Evoluția internă a PSD, sub conducerea lui Marcel Ciolacu, a fost marcată de încercări de a introduce accente progresiste prin figuri precum Victoria Stoiciu sau Florin Manole. Totuși, plecarea Victoriei Stoiciu și o abordare mai discretă pe teme progresiste din partea lui Florin Manole au dus la estomparea acestei laturi. Această schimbare de direcție contribuie la includerea partidului în categoria celor cu înclinații autoritare, reflectând dilema ideologică a social-democraților.
În ceea ce privește restul actorilor politici, cercetătorul semnalează că absența PNL din această clasificare ține de criteriile specifice ale studiului. Totuși, George Jiglău precizează că, pe plan intern, la PNL pot fi observate semne care să sugereze, de asemenea, tendințe autoritare. În ceea ce privește zona suveranistă, sondajele indică un procent de 35–40%, însă acesta s-ar putea fragmenta prin apariția unor noi formații rezultate din rupturi în cadrul AUR.
Scena politică din România este marcată de o competiție intensă între partidele tradiționale și noile forțe populiste care au câștigat teren în ultimii ani. Această dinamică este influențată de modul în care electoratul își distribuie preferințele între conservatorismul clasic și ideologiile de tip suveranist. Evoluția acestor grupări rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru stabilitatea democrației în cadrul Uniunii Europene.
