Guvernul condus de premierul Luca Niculescu a lansat o inițiativă de reformă administrativă care vizează reducerea aparatului de stat prin comasarea localităților mici. Propunerea urmărește economisirea bugetară și îmbunătățirea serviciilor publice, dar a declanșat o confruntare între partide privind influența politică în teritoriu. Discuțiile se concentrează pe cele 429 de unități administrativ-teritoriale care au o populație de maximum 1.500 de locuitori și pe necesitatea de a restructura administrația locală.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut ca guvernul să își asume separat răspunderea pentru două reforme majore. Prima vizează redesenarea administrației prin comasarea comunităților mici, menținând serviciile pentru populație, în timp ce a doua vizează reducerea agențiilor guvernamentale și reorganizarea companiilor de stat care produc pierderi. Pentru PSD, coordonarea propunerilor de reorganizare teritorială îi revine europarlamentarului Dragoș Benea, iar pentru aparatul guvernamental, vicepremierului Marian Neacșu, cu un termen limită de martie 2027.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a propus ca prima etapă a reformei să fie comasarea voluntară a celor 429 de UAT-uri cu populație redusă. Acesta a declarat că nu se mai poate funcționa cu localități de doar 70 de locuitori, sugerând utilizarea stimulentelor pentru investiții pentru a obține acceptarea locală. Totuși, Marius Oprescu, președintele Consiliului Județean Olt, a subliniat că procesul de comasare voluntară și reorganizarea prin lege propusă de PSD sunt două proiecte distincte, cu criterii diferite.
În cadrul PNL, există neîncredere în capacitatea PSD de a implementa reforma, liderul senatorilor Daniel Fenechiu cerând consultări extinse cu societatea. Virgil Guran, liderul PNL Dâmbovița, a ridicat semne de întrebare privind interesul primarilor de a renunța la funcții, acuzând PSD de tergiversare. Pe de altă parte, USR, prin liderul senatorilor Sorin Șipoș, propune extinderea reformei către unitățile sub 5.000 de locuitori, în timp ce Kelemen Hunor de la UDMR a avertizat că reorganizarea trebuie făcută cu atenție la distanțe și structura etnică.
Partidele AUR și UDMR au manifestat și alte rezerve, Petrișor Peiu și Ștefan Avrămescu criticând modul de abordare al PSD, considerându-l inconsistent. Csoma Botond, liderul deputaților UDMR, a considerat procedura de angajare a răspunderii ca fiind antidemocratică, cerând protejarea comunităților etnice. Disputa rămâne aprinsă între nevoia de eficiență financiară și protejarea reprezentării locale, în condițiile în care nu există încă un proiect legislativ definitiv care să stabilească numărul exact de fuziuni și economiile ce vor rezulta din acest proces.
Situația financiară a administrațiilor locale este critică, conform datelor Curții de Conturi. În anul 2023, doar 31% dintre comune reușeau să își acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, un procent în scădere față de anii anteriori. Din totalul de 3.181 de unități administrativ-teritoriale din țară, comunele reprezintă aproape 90%, ceea ce face ca orice schimbare de structură să aibă un impact masiv asupra mediului rural și asupra accesului cetățenilor la servicii de bază.
