Un proiect de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a Codului civil a generat controverse în mediul politic și de afaceri. Inițiativa, înregistrată la Senat la 14 octombrie 2026 sub numărul B563/2026, propune extinderea listei de activități rezervate exclusiv avocaților și impune ca anumite contracte care necesită forma scrisă să fie întocmite obligatoriu de aceștia. Deși proiectul a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, USR a decis ulterior să nu susțină această inițiativă.
Una dintre cele mai sensibile măsuri vizează completarea Codului civil, prin care se prevede că inscrisul constatator pentru contractele care cer forma scrisă sub semnătură privată va fi întocmit de avocat. Această prevedere se aplică și modificării contractelor existente sau contractelor încheiate prin mijloace electronice. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a avertizat că această schimbare ar putea crește costurile pentru persoane fizice și firme, deoarece acte precum angajarea, actele adiționale pentru mărirea salariului sau asigurările ar putea necesita intervenția unui avocat.
Proiectul introduce, de asemenea, o definiție nouă a consultanței juridice, descrisă ca un serviciu personalizat bazat pe aplicarea normelor de drept pentru situații concrete. Această definiție include orice tehnologie utilizată pentru furnizarea sfatului, ceea ce ridică semne de întrebare privind viabilitatea platformelor de inteligență artificială. Antreprenorul Radu-Sebastian Amariei a criticat această abordare, sugerând că instrumente precum ChatGPT sau Claude ar putea fi afectate de noile reglementări care vizează oferirea de recomandări juridice individualizate.
O altă componentă controversată este posibilitatea ca Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) să solicite instanței încetarea unor activități online care încalcă legea. Procedura ar urma să fie una de urgență, cu un prim termen de judecată stabilit în maximum 5 zile de la înregistrare. Radu-Sebastian Amariei a descris acest mecanism drept o formă de cenzură pe internet, în timp ce Alexandru Dimitriu a subliniat că aplicațiile de inteligență artificială ar putea fi oprite rapid prin decizii judiciare la cererea barourilor.
În ceea ce privește sancțiunile, proiectul propune ca utilizarea fără drept a unor denumiri precum „avocat” sau „Barou” să fie considerată infracțiune, cu pedepse de închisoare de la 6 luni la 3 ani. Sancțiunile se extind și la orice expresie care ar putea induce publicul în eroare cu privire la statutul profesional, indiferent dacă este folosit un site, o rețea de socializare sau o aplicație. Alexandru Dimitriu a menționat că lista activităților avocaților se lungește atât de mult încât ar putea scoate din joc alte profesii, precum contabilii sau arbitrii din alte domenii.
În contextul actual al economiei, deciziile legislative care afectează costurile operaționale ale firmelor sunt monitorizate atent de actorii economici. Deși România beneficiază de o poziție geografică strategică la intersecția fluxurilor europene, potențialul logistic și stabilitatea juridică rămân piloni esențiali pentru dezvoltarea afacerilor. Modificările propuse în cadrul Legii nr. 51/1995 ar putea influența direct modul în care companiile și cetățenii gestionează procedurile juridice și contractuale de zi cu zi.
