Florina Presadă, fostă senatoare USR în legislativul 2016-2020 și actuală vicepreședintă SENS, a oferit detalii despre motivele care au dus la părăsirea partidului în anul 2021. Aceasta a subliniat că decizia sa a fost influențată atât de redefinirea ideologică a formațiunii, transformându-se dintr-un partid umbrelă într-unul de centru dreapta, cât și de deficiențele privind democrația internă. Florina Presadă a menționat că lipsa unor regulamente clare poate duce la derapaje organizaționale.
Fosta parlamentară a discutat despre relația cu Nicușor Dan, descriind-o ca fiind una onestă, în care amândoi își cunoșteau pozițiile ideologice. Florina Presadă a explicat că a susținut poziția USR de a fi în opoziție față de organizarea referendumului pentru Familie, propus de Coaliția pentru Familie. Această decizie a generat dezbateri intense în interiorul partidului, deoarece USR era o formațiune diversă, cu membri care susțineau inițiativa, transformând subiectul într-un punct de conflict major.
Demisia lui Nicușor Dan din USR a reprezentat un moment surprinzător pentru Florina Presadă, deși acesta a luat singur decizia de a pleca. Fosta senatoare a observat că Nicușor Dan a ales să își respecte promisiunile făcute alegătorilor sau unor grupuri de oameni din cadrul partidului. Această plecare a avut loc imediat după ce USR s-a poziționat împotriva referendumului, un subiect pe care Florina Presadă consideră că partidele nu pot rămâne echidistente.
În ceea ce privește structura organizațională, Florina Presadă a criticat tendința unor partide de a permite concentrarea puterii în mâinile unor singure persoane. Ea a punctat că, în multe formațiuni, parlamentarii ocupă simultan și funcții de conducere în filiale, creând un dezechilibru de putere față de ceilalți membri. Această situație oferă un avantaj de vizibilitate disproporționat parlamentarilor, împiedicând restul membrilor de partid să aibă șanse reale de a avansa în structură.
Pentru a evita fenomenul de baronia partidului, organizația SENS, unde activează acum, a implementat principiul „un om, o funcție”. Această regulă prevede că persoanele care ocupă demnități publice nu mai pot deține funcții de conducere în partid, precum președinția unei filiale. Florina Presadă susține că acest mecanism previne conflictele de interese și asigură faptul că fiecare responsabil își poate exercita atribuțiile pentru care a fost ales, fără a se concentra pe alte roluri.
În peisajul politic românesc, transformările ideologice ale partidelor sunt adesea marcate de plecări ale unor lideri sau membri cu viziuni diferite. Tensiunile dintre structurile de partid și reprezentanții parlamentari rămân un subiect recurent, influențând modul în care funcționează democrația internă în cadrul organizațiilor politice. Aceste dinamici de reconfigurare pot schimba echilibrul forțelor în vederea viitoarelor competiții electorale din țară.
