O reformă administrativă asumată de PSD ar putea duce la dispariția a 233 de primari din cadrul partidului. Această reorganizare vizează unitățile administrativ-teritoriale care au sub 1.500 de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ. Analiza celor 464 de astfel de localități din țară arată că majoritatea primarilor vizați de această comasare aparțin PSD, partid condus de Sorin Grindeanu, ceea ce afectează direct rețeaua teritorială a organizației.
Din totalul de 464 de unități administrative vizate, 255 sunt conduse de edili PSD, dintre care cinci sunt aleși pe liste comune cu PNL, în special în județele Timiș și Satu Mare. Reforma este coordonată de Marcel Alexandru Stoica, cu sprijinul organizației PSD Buzău, sub influența lui Marcel Ciolacu, în timp ce dosarul reformei a fost încredințat europarlamentarului Dragoș Benea. PNL se află la distanță de PSD, având 161 de primari care ar putea pierde mandatele, reprezentând aproximativ 35% din total.
UDMR resimte, de asemenea, efectele posibile ale comasării, cu 31 de unități administrative conduse de primari din această formație condusă de Kelemen Hunor. Majoritatea acestor localități se află în județele Covasna, Harghita, Mureș, Cluj sau Sălaj, cu o concentrare de 21 de primari în primele trei județe menționate. Restul listelor de primării vizate include reprezentanți din AUR, USR, PUSL, independenți și reprezentanți ai minorităților germane și slovace.
Impactul regional este semnificativ, în special în județele Olt și Teleorman, bastioane electorale ale PSD, unde câte 20 de primari social-democrați ar putea pierde funcția. În Caraș-Severin sunt vizați 19 edili PSD, iar în Mehedinți 18, în timp ce în Dolj pierderea ar fi de 17 mandate. În județul Alba, PNL ar putea pierde 20 de primari din totalul de 29 de edili, județ fiind considerat un fief liberal al lui Ilie Bolojan.
Procesul de comasare este susținut de Sorin Grindeanu, care a cerut ca Executivul să își asume responsabilitatea în Parlament până în martie 2027. Ministrul Alexandru Stoica a precizat că etapa de fuziune voluntară, stimulată prin bonusuri financiare și prioritate la investiții, va fi valabilă doar până la 1 martie 2027. După această dată, fuziunea dintre localități va deveni obligatorie, transformând astfel programul de guvernare într-un proces administrativ impus prin lege.
Reforma administrativă vizează optimizarea gestionării resurselor în localitățile mici, un subiect care a revenit constant în dezbaterile politice privind eficiența bugetară. Această mișcare de reorganizare a unităților de sub 1.500 de locuitori se înscrie într-un context de restructurare a modului în care statul interacționează cu administrațiile locale de mici dimensiuni, încercând să reducă costurile de funcționare ale primăriilor.
