Guvernul condus de Luca Niculescu a aprobat vineri prima rectificare bugetară a anului, într-un context economic marcat de o prognoză de scădere a economiei de 0,4%. Această modificare vine după ce, la începutul anului, prognozele indicau o creștere economică de 0,2%. Decizia este luată în fața unei necesități urgente de a asigura finanțarea cheltuielilor obligatorii, precum salariile, pensiile și dobânzile, într-un moment de presiune pe rezervele valutare ale BNR.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Ministerul de Finanțe mai are de finanțat suma de 70 de miliarde de lei, echivalentul a 13 miliarde de euro, în următoarele 8 săptămâni. Pentru a gestiona această situație, autoritățile intenționează să iasă pe piețele externe prin vânzarea de obligațiuni cu scadențe de la 5 la 10 ani. Această mișcare este necesară pentru a reduce presiunea de împrumut de pe piața internă, unde băncile și investitorii străini au o capacitate de achiziție limitată.
Situația este complicată de faptul că ponderea investitorilor străini pe titlurile de stat românești în lei a scăzut constant din cauza tensiunilor interne și a riscului de retrogradare de către agențiile de rating. În plus, creșterea dobânzilor în SUA, Germania, Franța și Japonia direcționează capitalul către aceste piețe. Guvernul trebuie să obțină împrumuturi în valută nu doar pentru buget, ci și pentru a reface rezervele BNR, care au scăzut în septembrie cu aproape 5 miliarde de euro.
Scăderea rezervelor valutare a fost cauzată de intervențiile Băncii Naționale pentru controlul cursului leu/euro și de plata împrumuturilor externe ale Finanțelor care au ajuns la scadență. Alexandru Nazare a subliniat că România se află într-un echilibru foarte fragil, unde respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB este esențială pentru menținerea ratingului de țară. În prezent, România se împrumută cu costuri de 7,2% pe piața internă pentru titluri pe 10 ani și peste 6% pe piața externă în euro.
Deficitul bugetar cash raportat la nouă luni a fost de 78 de miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, o valoare cu 24 de miliarde de lei mai mică față de perioada aceeași din 2025. Totuși, acest calcul nu include facturile recunoscute dar neplătite, cheltuielile nefacturate sau sumele de peste 5 miliarde de lei obținute în justiție. Succesul acestei strategii de finanțare externă va determina și următoarea rectificare bugetară de la sfârșitul lunii noiembrie și construcția bugetului pentru anul 2027.
În cadrul cadrului administrativ actual, Guvernul Niculescu a emis primele ordonanțe, însă anumite instituții rămân în tranziție, cum este Autoritatea pentru Digitalizarea României, care a rămas fără președinte. Această perioadă de reorganizare administrativă coincide cu necesitatea de a menține credibilitatea în fața agențiilor de rating, care vor evalua capacitatea statului de a genera un buget sustenabil pentru perioada următoare.
