Primarii din județul Iași, membri ai PSD, au manifestat împotriva propunerii Guvernului de a comasa localitățile care au sub 1.500 de locuitori. Această inițiativă vizează reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor administrative prin unirea unităților teritoriale mici. În Iași, proiectul vizează direct două comune care se încadrează în pragul stabilit de autorități, însă reacțiile ediliilor indică o opoziție fermă față de această schimbare administrativă propusă de propriul partid.
Pamfilică Brânză, primarul comunei Cucuteni, a declarat că această măsură nu este benefică pentru comunitate, subliniind faptul că localitatea deține un brand de țară. Comuna Cucuteni, care înregistra 1.335 locuitori conform datelor din 2023, se află la aproximativ 10 kilometri de orașul Târgu Frumos. Primarul a menționat că nu consideră salariul de edil ca pe un motiv de opoziție, dar susține că unirea cu o altă unitate ar risipi identitatea localității.
Un alt primar din județ, al cărui primărie se află la limita pragului de comasare, a acționat oficial pentru a contesta datele tehnice. Acesta a trimis o adresă către propriul partid, solicitând verificarea la fața locului a informațiilor care ar putea duce la unirea cu o altă localitate. Pentru o comunitate de aproximativ 1.550 de locuitori, procesul de comasare este descris în documente ca fiind o corvoadă administrativă ce va afecta populația.
În prezent, la nivel național, Guvernul vizează comasarea a 429 de comune care au sub 1.500 de locuitori, conform documentelor transmise Asociației Comunelor din România (ACOR). În județul Iași, cele două localități vizate sunt Cucuteni, cu 1.335 locuitori, și Drăgușeni, care are 1.455 locuitori, conform raportărilor de la 1 ianuarie 2023. Deși cifrele oficiale indică doar două comune sub prag, în județ există și alte localități cu populație redusă.
Pamfilică Brânză a criticat lipsa de concretizare a propunerii care a fost lansată pe piață, afirmând că nu a fost consultat de filiala județeană a PSD. El a subliniat că distanțele mari pe care cetățenii ar trebui să le parcurgă până la noul centru administrativ reprezintă un dezavantaj major. Primarul a reiterat faptul că, deși nu este motivat de beneficii personale, protejarea comunității și a numelui localității este prioritară.
Propunerea de reorganizare administrativă se bazează pe datele demografice raportate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2023. Această strategie de consolidare a unităților teritoriale urmărește optimizarea resurselor publice prin eliminarea unor structuri administrative considerate ineficiente. Totuși, rezistența primarilor evidențiază conflictul dintre necesitatea reducerii cheltuielilor de stat și dorința de menținere a autonomiei și a identității fiecărei localități.
