Partidul Național Liberal a anunțat vineri că respinge modificarea Legii partidelor politice în forma prezentată de Autoritatea Electorală Permanentă. Formația politică susține că orice regulă care vizează sistemul electoral trebuie stabilită exclusiv printr-o inițiativă parlamentară. PNL consideră că procesul de modificare trebuie desfășurat într-o comisie specială, în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare, evitând astfel un demers pur administrativ al Autorității Electorale Permanente.
Liberalii au acuzat proiectul propus de AEP că ar putea reflecta interesele electorale ale PSD. Această critică se bazează pe faptul că proiectul este propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD. PNL a declarat că este inacceptabil ca înființarea partidelor, radierea acestora sau dreptul la asociere în alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane desemnate politic.
Ca răspuns la această situație, PNL va propune un proiect de lege menit să asigure o reală independență politică pentru AEP. Această nouă propunere vizează depolitizarea conducerii executive și instituirea unui consiliu de supraveghere, format din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Scopul final al acestei inițiative este de a pune în practică subordonarea reală a AEP față de Parlamentul României, conform prevederilor legale actuale.
Reforma propusă de AEP în luna august vizează schimbarea regulilor privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiilor. Printre principalele schimbări se numără creșterea pragului de membri pentru constituirea unui partid de la trei la 100 de persoane. De asemenea, AEP propune ca înregistrarea formațiilor să fie gestionată printr-o procedură administrativ-jurisdicțională la sediul instituției, în locul procedurii actuale care revine instanței.
Proiectul introduce și noi condiții pentru denumirile și semnele electorale, impunând criteriile de disponibilitate și distinctivitate. Totodată, se propune ca fiecare partid să poată înființa o singură fundație politică, indiferent de prezența în Parlament. Legislația ar viza și funcționarea internă a celor patru structuri obligatorii, precum adunarea generală sau organul executiv, permițând desfășurarea adunărilor generale atât fizic, cât și prin mijloace electronice.
Modificările legislative privind structura partidelor politice și modul de înregistrare a acestora reprezintă un subiect de competiție politică intensă. În cadrul sistemului electoral românesc, regulile de funcționare ale organizațiilor care participă la alegeri influențează direct echilibrul forțelor dintre partidele parlamentare. Deciziile privind pragurile de înființare și controlul administrativ asupra acestora sunt puncte critice în relația dintre instituțiile de control și actorii politici.
