Partidul Național Liberal a anunțat oficial că nu susține modificarea legii partidelor politice în forma propusă de Autoritatea Electorală Permanentă. PNL susține că un proiect de lege inițiat de un guvern format de PSD și condus de un reprezentant al acestui partid va reflecta doar interesele electorale ale PSD. Această poziție vine în contextul unei reforme ample care vizează înlocuirea actualului cadru legal al formațiunilor politice din România.
Principala obiecție a liberalilor vizează lipsa de independență a organismului care va decide soarta partidelor. PNL a precizat într-un comunicat că nu poate accepta ca înființarea, radierea sau dreptul la asocierea în alianțe politice să fie decisive pentru un organism condus de persoane desemnate politic. Această critică este adresată direct modului în care este structurată Autoritatea Electorală Permanentă, care ar putea exercita o influență nejustificată asupra scenului politic.
Pentru a contracara această situație, PNL anunță că va propune un proiect de lege propriu, menit să acorde AEP o reală independență. Liberalii doresc depolitizarea conducerii executive prin instituirea unui consiliu de supraveghere care să includă reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare. Această măsură ar trebui să pună în practică subordonarea reală a AEP față de Parlamentul României, respectând astfel prevederile legale în vigoare.
Proiectul propus de AEP vizează înlocuirea Legii nr. 14/2003, care este în vigoare de peste două decenii. Noua legislație ar ridica pragul de membri fondatori de la trei la 100 de persoane, o măsură prin care președintele AEP, Adrian Țuțuianu, dorește să elimine apariția unor „partide de familie”. De asemenea, procedura de înregistrare ar fi mutată de la Tribunalul București direct la AEP, prin completuri de 5 membri.
Reglementările noi vizează și eliminarea confuziilor create de denumirile de partide care seamănă cu instituțiile statului. Proiectul interzice utilizarea unor termeni precum „comisariat”, „inspectorat”, „autoritate” sau „poliție” în numele formațiunilor. Totodată, se vor impune reguli de organizare internă, obligând ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin vot secret, pentru mandate de maximum 4 ani, pentru a consolida democrația în interiorul partidelor.
Cadrul legislativ actual al partidelor politice în România este reglementat de Legea nr. 14 din anul 2003. Această lege a stabilit regulile de constituire și funcționare pentru organizațiile politice timp de peste douăzeci de ani, fiind baza pe care se desfășoară competiția electorală în țară. Reforma propusă de AEP reprezintă cea mai amplă schimbare a acestui mecanism de la Revoluție încoace.
