Fostul lider al PNL, Viorel Cataramă, a oferit detalii despre motivele din spatele deciziei lui Ilie Bolojan de a renunța la șefia Executivului. Potrivit omului de afaceri, retragerea premierului demis din funcție și acordarea voturilor pentru noul Cabinet condus de Luca Niculescu sunt rezultatul unei crize de popularitate. Această scădere a opțiunilor electoratului a apărut în urma unei perioade de interimat care a afectat capitalul politic al formațiunii liberale.
Viorel Cataramă a subliniat că strategia prin care Ilie Bolojan a reușit să mențină controlul la Palatul Victoria s-a bazat pe exploatarea erorilor partenerilor. Fostul lider a explicat că s-a pus accent pe valorificarea greșelilor comise atât de președintele României, Nicușor Dan, cât și de către celelalte partide politice. Această linie de acțiune a permis menținerea la putere, însă contextul actual impune o schimbare de strategie.
Conform declarațiilor făcute la Gândul, PNL se confruntă cu o situație critică în sondaje, ajungând spre pragul de 10%. Viorel Cataramă susține că, în fața acestui dezastru electoral, Ilie Bolojan a înțeles necesitatea de a face un pas în spate. Omul de afaceri a afirmat că premierul a realizat că trebuie să lase și pe alții mai fraieri, după ce perioada de guvernare interimară a destabilizat partidul.
O altă problemă majoră identificată de Viorel Cataramă este schimbarea doctrinei interne a PNL sub conducerea lui Ilie Bolojan. Acesta din urmă este acuzat că a transformat partidul într-o formațiune „pe față neomarxist – progresist”, ceea ce a dus la pierderea identității de dreapta. Această mutare ideologică a blocat canalele tradiționale de negociere cu ceilalți mari actori politici de pe scena națională.
În ceea ce privește reacția PSD, Viorel Cataramă a criticat incapacitatea acestui partid de a se adapta la situațiile de moment. El a menționat că PSD-ul avea două soluții principale: fie formarea unui guvern cu forțele care au dărâmat Guvernul Bolojan, fie provocarea suspendării președintelui pentru organizarea alegerilor anticipate. Totuși, partidul nu a avut potența necesară pentru a implementa aceste variante.
Această criză politică de la Palatul Victoria se înscrie într-un context de instabilitate administrativă ce afectează deciziile de guvernare. În perioada actuală, discuțiile despre bugetul european la Summitul PPE și propunerile privind comasarea satelor sub 1.500 de locuitori sub semnul întrebării evidențiază dificultățile de gestionare a statului. Tensiunile dintre partide și schimbările de la nivelul Executivului rămân elemente centrale în dinamica politică de la București.
