Bulgaria organizează duminică alegerile pentru funcția de președinte, într-un context marcat de intensificarea atacurilor cu drone în zona Mării Negre. Campania electorală a fost dominată de temele legate de războiul din Ucraina și de securitatea regională, după ce mai multe nave comerciale au fost vizate de drone în apropierea coastelor Bulgariei și României. Aceste incidente, care au provocat victime, au amplificat îngrijorările privind stabilitatea în zona de frontieră a statului bulgar.
Cei 27 de candidați la această funcție se confruntă cu un scrutin în care niciunul nu este considerat favorit pentru a câștiga din primul tur. Pentru validarea alegerilor, participarea trebuie să depășească pragul de 50% din cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Analistii estimează că participarea va fi sub 40%, ceea ce ar duce la organizarea unui al doilea tur de scrutin, programat pentru data de 1 noiembrie, în funcție de rezultate.
Printre principalii candidați se numără Iliana Iotova, jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European, care candidează ca independentă. Ea beneficiază de susținerea partidului „Bulgaria Progresistă” și a Partidului Socialist, având un avantaj în sondajele recente. Un studiu realizat de Market Links între 13 și 19 octombrie indică pentru Iliana Iotova un procent de 47,3% din intențiile de vot, în timp ce principalul său adversar, Andrei Gyurov, este cotat cu 30,6%.
Andrei Gyurov, economist și fost prim-ministru interimar, reprezintă opoziția reformistă pro-occidentală și este susținut de această mișcare. Observatorii politici susțin că Gyurov ar putea avea șanse de victorie într-un eventual al doilea tur de scrutin. Dacă va reuși să câștige, Iliana Iotova va deveni prima femeie care ocupă funcția de președinte în Bulgaria, continuând politica de abordare a conflictului prin negocieri, așa cum a declarat la un miting recent.
Funcția de președinte în Bulgaria are un caracter ceremonial, neavând puteri executive directe, însă șeful statului este comandantul forțelor armate. Acesta poate folosi dreptul de veto asupra legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. Mandatul este de cinci ani, iar persoana aleasă poate ocupa funcția pentru maximum două mandate consecutive, fiind aleasă prin vot direct de către cetățenii țării.
Bulgaria menține un parcurs pro-occidental, fiind membră NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007. Deși majoritatea partidelor din Parlament susțin această direcție, societatea rămâne împărțită din cauza legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Tensiunile actuale din Marea Neagră, unde atacurile asupra navelor au provocat trei morți și 28 de dispariții, pun sub semnul întrebării securitatea rutelor maritime importante din regiune.
