Silviu Predoiu, general în rezervă și fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE), a lansat acuzații dure la adresa lui Călin Georgescu. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în contextul reținerii acestui din urmă de către procurorii DIICOT pentru o perioadă de 24 de ore. Silviu Predoiu a respins ferm orice afirmație care l-ar fi legat pe Călin Georgescu de structuri internaționale sau de serviciile de spionaj românești.
Fostul lider al SIE a explicat, în cadrul emisiunii InSecuritate de la Aleph News, că Călin Georgescu nu a ocupat nicio funcție în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) sau în cadrul Clubului de la Roma. Silviu Predoiu a susținut că acesta nu a fost niciodată un cadru de informații, descriindu-l drept un „scamator care a profitat de oameni”. Conform acestuia, Călin Georgescu s-ar fi bazat pe credulitatea și dorința de schimbare a electoratului pentru a avansa politic.
Călin Georgescu a petrecut o noapte în arestul central după decizia procurorilor DIICOT, însă a fost eliberat de Tribunalul București după o zi. Ulterior eliberării, acesta a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Aceste evenimente juridice au avut loc în același moment cu atacul verbal lansat de Silviu Predoiu, care a ocupat funcția de prim-adjunct al directorului SIE între anii 2005 și 2018.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, anulat de Curtea Constituțională (CCR) la data de 6 decembrie, Călin Georgescu a obținut 2.120.401 de voturi, reprezentând 22,94% din total. Rezultatul l-a propus pe acesta să avanseze în turul al doilea al competiției electorale. La polul opus al acestui clasament s-a aflat Silviu Predoiu, candidat din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale (PLAN), care a acumulat doar 11.246 de voturi, adică 0,12% din numărul total.
În același tur electoral, candidata USR, Elena Lasconi, a fost votată de 1.772.500 de români, ceea ce a reprezentat un procent de 19,18% din totalul voturilor exprimate. Această competiție electorală a fost marcată de decizia judecătorilor de la CCR de a anula rezultatele primului tur, afectând astfel parcursul candidaților care se pregăteau pentru etapa următoare a alegerilor prezidențiale din România.
Contextul politic al acestor declarații este marcat de o perioadă de instabilitate legislativă și decizii judecătorești majore. Anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a reprezentat un moment critic pentru procesul democratic, influențând direct imaginea candidaților și validitatea rezultatelor obținute în fața electoratului, într-un moment în care instituțiile de justiție au fost implicat direct în monitorizarea activităților politice.
