Scumpirile accelerate și criza costului vieții reprezintă factori determinanți în creșterea popularității partidelor populiste și autoritare în Europa. Profesorul Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice (IES-Europe), explică faptul că nemulțumirea economică oferă teren fertil pentru promisiunile populiste. Această situație apare în contextul în care alegătorii devin frustrați de pierderea puterii de cumpărare, căutând soluții rapide oferite de grupări care tind spre autoritarism.
Analiza realizată de politologul Andreas Johansson Heinö pentru Timbro și EPICENTER, sub numele de Indicele Populismului Autoritar 2026, evidențiază complexitatea acestui fenomen. Raportul arată că partidele de stânga radicală urmează aproape invariabil politici economice de stânga, în timp ce la dreapta există o variație mare. Aceasta include de la formațiuni liberale până la partide care combină naționalismul cu protecționismul sau intervenția extinsă a statului, precum în cazul Rassemblement National din Franța.
În România, datele barometrelui Informat.ro–INSCOP Research din perioada 1–7 septembrie 2026 indică o preferință de 39,7% pentru AUR în rândul respondenților. Christian Năsulea avertizează că promisiunile acestor partide, precum reducerea taxelor fără resurse de compensare, pot fi lipsite de logică economică. Lipsa de coerență între promisiunile de eliberare financiară și angajamentele antiliberale poate duce la dezastre sociale și economice atunci când sunt implementate fără o bază reală.
Partidele de tip „challenger parties” tind să prioritizeze războaiele culturale în detrimentul problemelor materiale. Clivajul dintre „popor” și „elită” permite ca teme precum imigrația, identitatea națională sau religia să umbrească dificultățile economice reale. Astfel, coerența măsurilor propuse de aceste grupări primește o atenție redusă, deoarece alegătorii sunt atrași de un discurs bazat pe apartenență și pe combaterea unor adversari simbolici, ignorând riscurile de restricționare a libertăților.
Politicienii din zona mainstream poartă o parte din responsabilitatea pentru pierderea încrederii cetățenilor prin decizii proaste luate în ultimele decenii. Christian Năsulea subliniază că, dacă partidele consacrate ar fi gestionat mai bine situația, contextul politic ar fi fost complet diferit. În prezent, mulți cetățeni europeni ajung în pragul disperării, acceptând opțiuni care promit schimbarea radicală, chiar dacă acestea reprezintă un dezastru logic din perspectiva economiei clasice.
Fenomenul populismului și al schimbărilor politice majore este observat la nivel global, reflectând o perioadă de instabilitate în diverse regiuni. În timp ce în Europa se analizează ascensiunea partidelor de extremă dreapta, alte zone precum Serbia trec prin procese electorale tensionate, unde opoziția încearcă să îl înlăture pe Vucic, demonstrând o volatilitate politică generalizată pe continent.
