Cetățenii Bulgariei sunt chemați la urne duminică, 25 octombrie, pentru alegerea noului președinte al țării. Scrutinul are loc într-un climat marcat de războiul din Ucraina, de atacurile recente asupra navelor comerciale din Marea Neagră și de nemulțumirile economice ale populației. Aproximativ 6,59 milioane de cetățeni bulgari au drept de vot, în timp ce în cursă s-au înscris 27 de candidați. Secțiile de votare au deschis la ora 7:00 și vor rămâne funcționale până la ora 20:00.
În prezent, competiția pentru funcția de președinte este condusă de actuala președintă, Iliana Iotova, și de fostul prim-ministru interimar, Andrey Gyurov. Iliana Iotova, fostă vicepreședintă și eurodeputată, beneficiază de sprijinul coaliției de la guvernare și al Partidului Socialist Bulgar. Principalul său adversar, Andrey Gyurov, fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, este susținut de partidele reformiste proeuropene din opoziție. Sondajele Alpha Research indică un avantaj pentru Iotova, care ar putea obține între 41% și 44,5% din voturi, în timp ce Gyurov se situează la un nivel de 26,1% - 28%.
Securitatea maritimă în Marea Neagră a devenit un subiect central al campaniei electorale, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale de lângă coastă. Aceste atacuri au provocat moartea a aproximativ douăzeci de navigatori și au generat îngrijorări privind extinderea conflictului. Deși guvernul de la Sofia nu a acuzat oficial Rusia de aceste acțiuni, premierul Rumen Radev a declarat că rezultatul atacurilor „avantajează Federația Rusă”. Ambii candidați principali au condamnat incidentele, însă pozițiile lor privind războiul din Ucraina rămân diferite.
Andrey Gyurov promovează consolidarea relațiilor cu partenerii occidentali și sprijinul pentru Ucraina, amintind de acordul de cooperare în securitate semnat în timpul mandatului său interimar. El a declarat la un miting că își dorește o Bulgarie care să fie un aliat NATO de încredere. În schimb, Iliana Iotova și Rumen Radev susțin că războiul trebuie încheiat prin negocieri diplomatice, avertizând asupra riscurilor de escaladare militară. Iotova a menționat că „adevărul este că noi toți suntem cei mai epuizați” în contextul unui posibil război de uzură.
Pe lângă aspectele de securitate, alegerea este influențată de dificultățile economice, precum creșterea prețurilor la energie și inflația care afectează puterea de cumpărare. Scrutinul se desfășoară într-o perioadă de tranziție economică, Bulgaria urmând să devină al 21-lea stat membru al zonei euro la 1 ianuarie 2026. Dacă niciun candidat nu va obține majoritatea voturilor într-un prim tur, cu o participare peste 50%, un al doilea tur de scrutin ar putea avea loc pe data de 1 noiembrie, între cei doi principali competitori.
Bulgaria ocupă o poziție strategică în cadrul Uniunii Europene și al NATO, fiind un actor esențial pentru securitatea flancului estic. Rolul său este crucial în protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră, într-o regiune afectată de instabilitatea geopolitică. Acest scrutin prezidențial va testa direct orientarea politicii externe a țării și capacitatea de a gestiona presiunile externe în raport cu Rusia și Ucraina.
