Partidul PSD a anunțat o propunere de reformă administrativă care vizează desființarea prin comasare a comunelor care au sub 3.000 de locuitori. Această măsură ar putea duce la dispariția a peste 1.400 de localități din întreaga țară, care în medie dispun de doar între 20 și 30 de angajați. Implementarea acestui proces de reorganizare administrativă ar putea avea loc în anul 2028.
Județul Hunedoara deține un record în acest context, având 35 de comune cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Mai mult, acest județ are cele mai multe localități cu sub 1.000 de locuitori, numărând exact 13 astfel de unități administrative. În cadrul acestui județ se află și comuna Bătrâna, care este considerată cea mai mică primărie din România, având o populație de doar 90 de oameni.
Situația financiară a comunei Bătrâna evidențiază costurile administrative pentru o populație atât de redusă. Primăria plătește salarii care însumează 700.000 de lei, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale. Pentru anul 2025, veniturile comunei au fost de doar 1.670.000 de lei, în timp ce cheltuielile au depășit pragul de 2.200.000 de lei, generând un dezechilibru bugetar.
La nivelul primăriei din Bătrâna, sunt plătiți salarii cu valori cuprinse între 4.000 de lei brut și 9.000 de lei brut pentru cei 7 angajați. Primarul încasează un salariu de 5.000 lei net, iar viceprimarul primește peste 4.000 lei net. În plus, administrația plătește o indemnizație de 960 de lei pe ședință pentru cei 9 consilieri locali care fac parte din structura locală.
Analiza impactului reformei arată că numeroase județe vor pierde unități administrative. În Alba și Teleorman vor dispărea câte 57 de comune, în timp ce în Mureș și Caraș-Severin vor fi eliminate câte 55 de localități. Alte județe afectate includ Vâlcea, cu 56 de comune, și Timiș, cu 55 de comune, reflectând amploarea reorganizării propuse de liderii PSD.
Reforma administrativă este un subiect de dezbatere intensă în politica internă, fiind o tentativă de restructurare a modului în organizat teritoriul. Această propunere vine într-un context în care eficiența cheltuielilor publice la nivel local este monitorizată constant, având în vedere numărul mare de administrații mici care gestionează bugete limitate.
