Eric Zemmour, o figură reprezentativă a extremei-dreapte franceze, a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale de anul viitor. Autorul francez, cunoscut pentru pozițiile sale radicale împotriva imigrației și a Islamului, a confirmat decizia sa prin intermediul postului de televiziune TF1. Aceasta este a doua tentativă a lui Zemmour de a accesa funcția de președinte, după ce în cadrul scrutinului din 2022 a reușit să obțină locul al patrulea.
Zemmour, care are 68 de ani și activează ca comentator de televiziune, își propune o agendă strictă de control asupra frontierelor și a rezidenței străinilor. Acesta susține că dorește reducerea numărului de imigranți cu două milioane și propune expulzarea străinilor care au comis infracțiuni și se află în închisoare. Mai mult, el vizează expulzarea persoanelor străine care sunt șomeri de peste șase luni, chiar dacă acestea dețin un drept de ședere legal în țară.
Scenariul electoral indicat de sondaje sugerează o confruntare între două poli radicali în turul al doilea al alegerilor. Marine Le Pen, lidera partidului Rassemblement National, apare ca principala favorită, fiind estimată cu un scor între 35% și 37% în primul tur. Rivalul său de la extremă-stânga, Jean-Luc Mélenchon, lider al mișcării Franța Nesupusă, este de asemenea considerat un candidat cu șanse mari de a ajunge în finală în toate scenariile analizate.
Deși Marine Le Pen ar putea învinge ușor pe Mélenchon într-o confruntare directă, amândoi și-au consolidat avansul față de ceilalți competitori. Le Pen, care a candidat în 2012, 2017 și 2022 fără a câștiga, pune accent pe reducerea cheltuielilor publice. Pe de altă parte, Mélenchon, fost membru al Parlamentului European, promovează o agendă socialistă, susținând creșterea taxelor pentru veniturile mari și o reformă a sistemului politic prin instituirea unei a Șasea Republici.
Ascensiunea acestor figuri politice este alimentată de scăderea popularității președintelui Emmanuel Macron. Pe măsură ce mandatul său de cinci ani se apropie de final, centrul politic pare slăbit, în condiții de economie fragilă. Această situație de instabilitate a favorizat mobilitatea alegătorilor către opțiunile de extremă-dreapta sau extremă-stângă, care oferă soluții populiste pentru dezamăritatea electoratului față de politica tradițională și de structurile actuale de guvernare.
Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru data de 18 aprilie 2027. În cazul în care niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea voturilor necesare în primul tur, al doilea tur de scrutin va fi organizat pe data de 2 mai. Această structură electorală va determina dacă Franța va alege o reformă radicală sau o continuare a direcțiilor politice actuale într-un context de transformare socială.
