România ocupă locul al treilea în cadrul celor 31 de democrații europene analizate în Indicele Populismului Autoritar 2026, conform unui studiu realizat de politologul Andreas Johansson Heinö. Rezultatul este determinat de ponderea voturilor obținute de partidele incluse în raport, unde PSD contribuie decisiv la atingerea pragului de peste 50%. Partidul este încadrat în aceeași categorie largă de populism cu AUR, S.O.S. România și POT, deși există nuanțe metodologice importante între aceste formațiuni.
Analiza politologică face o distincție clară între nivelurile de autoritarism ale partidelor românești. În timp ce AUR, S.O.S. România și POT primesc calificativul de autoritarism „ridicat”, PSD este evaluat la nivelul „mediu”. Această evaluare pentru PSD indică prezența unor tendințe iliberale care generează îngrijorări, dar fără a demonstra o ostilitate fundamentală față de instituțiile democratice. Raportul menționează că PSD rămâne un partid de stânga cu un profil mai conservator social și naționalist decât partidele social-democrate din Europa de Vest.
Istoria politică a României explică această poziționare, începând de la perioada postcomunistă și structurile precum FDSN. Studiul amintește că, după scindarea FSN, formațiunea condusă de Ion Iliescu a colaborat cu partide precum PUNR și PRM pentru a menține puterea. Această cooperare a adus în jurul guvernării forțe care promoveau un naționalism etnic și o retorică ostilă minorităților. Evoluția PSD este marcată de acuzații de clientelism, corupție și încercări de subminare a independenței justiției, în special în perioada Liviu Dragnea.
Expertul Christian Năsulea, director executiv al IES-Europe, explică faptul că PSD este un partid care vine dintr-o moștenire populistă și conservatoare. Conform acestuia, configurația actuală nu ar fi trebuit să surprindă, deoarece electoratul român are predispoziții către formațiuni care promit lucruri fără acoperire practică. Deși PSD este inclus în valul populist, acesta își menține o orientare declarată ca fiind proeuropeană, spre deosebire de partidele de extremă dreapta care doresc un autoritarism mult mai serios.
Evaluarea severă pentru AUR și S.O.S. România se bazează pe comportamentul liderilor lor față de ordinea constituțională. Raportul menționează contestările lui George Simion privind rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025 și atacurile S.O.S. România la adresa instituțiilor. În cazul S.O.S. România, autorul subliniază respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențialele din 2024 de către Curtea Constituțională, din cauza incompatibilității pozițiilor sale cu principiile statului de drept și ale democrației.
Contextul politic românesc este marcat de o competiție intensă între partidele de guvernare și cele de opoziție, în care acuzațiile de lipsă de transparență sunt frecvente. În perioada recentă, discuțiile privind finanțarea proiectelor de infrastructură, precum Drumul Expres Filiași–Târgu Jiu, au generat controverse între lideri politici. Aceste tensiuni, alături de deciziile instanțelor internaționale privind drepturile magistraților, completează tabloul unei scene politice în care partidele își tranhțuiesc legitimitatea prin teme socio-economice și instituționale.
