Mesaje private depuse la DIICOT în cadrul unui dosar de înșelăciune și constituire de grup infracțional arată modul în care a fost gestionat profilul politic al lui Călin Georgescu. Documentele, obținute de PressOne și captura.ro, relevă detalii despre strategia de construire a imaginii acestuia ca viitor candidat la președinție. Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri penale depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost păcălit de un grup de persoane.
În centrul schemei financiare se află preotul Ion Negoescu, fost ofițer în serviciul secret al MAI, care a făcut legătura între Răzvan Leu și Călin Georgescu. Potrivit anchetei, lui Răzvan Leu i s-ar fi cerut 1.100.000 de euro drept garanție pentru obținerea unei linii de credit de 6.000.000 de euro. Din această sumă, 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru campania electorală a lui Călin Georgescu și pentru o afacere cu metale prețioase în Dubai.
Conversațiile de pe WhatsApp arată că Ion Negoescu a avut un rol activ în gestionarea imaginii politice a lui Călin Georgescu încă din perioada 2021-2022. Acesta vorbea despre un „brand politic” și despre echipe dedicate care lucrau la profilul acestuia. Într-un moment de criză, Ion Negoescu a declarat că procesul de depersonalizare a fost finalizat, afirmând că „de astăzi nu mai este CG, este Candidatul”, sugerând că acesta intră în pielea personajului construit.
Ion Negoescu pretindea că îl „educă” pe Călin Georgescu și că îi pregătește agenda politică, tratându-l aproape ca pe un „copil de școală” care trebuie să asculte și să învețe. În discuții, fostul ofițer se lăuda cu influența sa și cu capacitatea de a manevra situații complexe în structura de putere. În același timp, Răzvan Leu asigura logistica, precum cazarea și transportul, în timp ce Ion Negoescu încerca să îi creeze lui Georgescu un parcurs politic controlat.
Schema de înșelăciune a implicat și alte figuri, precum Ionel Rusen și Massimiliano Arena, acesta din urmă fiind urmărit internațional pentru spălare de bani. Răzvan Leu a fost indus în eroare prin proceduri care păreau oficiale, incluzând contracte cu antet de bancă și proceduri de due diligence. În ciuda promisiunilor de finanțare, afacerea s-a dovedit a fi o catastrofă financiară pentru omul de afaceri, care a raportat pierderi semnificative în urma acestor interacțiuni.
Dosarul de la DIICOT se încadrează într-un context de investigații privind grupuri infracționale organizate care operează prin tehnici complexe de manipulare financiară. Procurorii analizează acum modul în care relațiile personale și influența politică au fost folosite pentru a facilita tranzacții frauduloase. Ancheta urmărește să determine gradul de implicare a fiecărui membru în structurarea schemei de înșelăciune și în obținerea ilegală de fonduri.
