Luca Niculescu pare să dețină cele mai mari șanse de a fi investit cu mandat de premier, datorită profilului său care nu este atacat direct de principalele partide parlamentare. Deși PSD, PNL, USR și UDMR impun condiții politice privind programul și echipa de miniștri, acestea au evitat să critice persoana sa. Această abordare separă negocierea politică de competența profesională a candidatului desemnat, oferind o soluție de compromis pentru stabilitatea țării.
La PNL, Sebastian Burduja l-a descris pe Niculescu ca fiind un „un profesionist desăvârșit”, subliniind experiența sa diplomatică și rolul jucat în negocierile pentru aderarea României la OCDE. Liberalii nu au exclus votul, menționând că ar putea accepta chiar și o formulă de guvern tehnocrat, sub rezerva consultării programului și a componenței Cabinetului. Această deschidere sugerează că partidul caută o ieșire din perioada de interimat fără a face concesii politice majore.
USR și UDMR au adoptat poziții similare, punând accent pe competență în detrimentul loialității de partid. Cristian Seidler de la USR a afirmat că „nu e o problemă persoana”, urmând să evalueze Cabinetul în funcție de majoritatea politică. UDMR, prin Csoma Botond, l-a numit pe Niculescu „un om competent” și „o persoană potrivită pentru a ocupa funcția de premier”, condiționând însă sprijinul de absența unei majorități bazate pe negocieri cu AUR sau S.O.S. România.
PSD rămâne actorul decisiv în acest proces, deși liderul Sorin Grindeanu a criticat Cotroceniul pentru că „sfidează matematica parlamentară”. Totuși, liderul social-democrat nu a refuzat votul, oferind un mandat larg de negociere directă cu Niculescu pentru a discuta programul de guvernare și eventuala participare a partidului în Executiv. În acest context, Grindeanu a introdus și ideea alegerilor anticipate ca soluție în cazul în care formula Niculescu nu va putea stabiliza criza.
Această configurație amintește de episodul Dacian Cioloș din 2015–2016, când un guvern tehnocrat a fost susținut de PSD pentru a administra perioada dintre căderea unui guvern politic și organizarea alegerilor. Luca Niculescu, fiind independent și fără organizații teritoriale, poate funcționa ca un interlocutor acceptabil pentru toate formațiunile. Partidele pot păstra control asupra deciziilor guvernului, evitând în același timp să deconteze singure nota de plată pentru deciziile economice dificile.
Discuțiile privind posibilele alegeri anticipate implică și aspecte tehnice și legislative complexe. Conform Constituției, după dizolvarea Parlamentului, scrutinul trebuie organizat în cel mult trei luni, însă Legea 208/2015 prevede un termen de anunțare de cel puțin 90 de zile. Din cauza acestor discrepanțe, Autoritatea Electorală Permanentă a pus în dezbatere un proiect de lege pentru crearea unui calendar special, necesar în cazul în care blocajul politic va impune organizarea unor alegeri în primăvara anului 2027.
