Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a oferit luni seară o perspectivă critică asupra procesului de reformă administrativ-teritorială din România. Liderul partidei a subliniat necesitatea unei abordări pragmatice și nu pur teoretice în gestionarea acestei transformări structurale. Conform declarațiilor sale, procesul de reorganizare a unităților administrative trebuie gestionat cu o atenție sporită la detalii tehnice și sociale.
Kelemen Hunor a afirmat că reforma administrativă era necesară de mult timp, însă a criticat modul în care aceasta ar putea fi abordată. El a declarat că nu crede că o astfel de schimbare poate fi finalizată dintr-un birou, prin simpla asumare a responsabilității politice. Pentru liderul UDMR, procesul necesită o analiză profundă, deoarece „trebuie să ții cont de o grămadă de chestii” specifice realității de pe teren.
Liderul UDMR a tras un semnal de alarmă privind impactul pe care reorganizarea îl poate avea asupra anumitor regiuni. El a avertizat că există zone specifice din țară care ar putea fi afectate sever de noile limite sau structuri. În anumite zone, pentru a atinge anumite praguri de populație sau de resurse, procesul ar putea deveni problematic pentru comunitățile locale implicate.
Abordarea propusă de Kelemen Hunor pune accent pe complexitatea gestionării teritoriului și pe riscurile de a ignora nevoile locale. El sugerează că o reformă făcută fără o consultare reală sau fără o înțelegere a dinamicii de la nivel de primărie poate eșua. Această poziție subliniază importanța unei planificări care să nu fie doar un exercițiu de voluntarism politic de la nivel central.
Discuția despre reorganizarea administrativă a devenit un punct de tensiune între partidele politice. În timp ce unii lideri solicită o adoptare rapidă a reformei prin asumarea răspunderii Guvernului, alți actori politici și experți avertizează asupra consecințelor practice. Criticile vizează faptul că anumite propuneri de comasare ar putea duce la dispariția unui număr semnificativ de primării fără a aduce beneficii financiare reale.
Contextul reformei este marcat de propuneri care ar putea implica eliminarea a 429 de primării din țară. În acest demers, discuțiile se concentrează pe județele unde numărul de primari ar putea scădea cel mai drastic. Expertiza tehnică indică faptul că simpla comasarea localităților mici nu garantează creșterea resurselor bugetare pentru administrațiile locale rezultate.
