Liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a poziționat ferm împotriva oricărei majorări a impozitelor și taxelor planificate pentru anul 2027. Politicianul a declarat că o astfel de mișare ar reprezenta o decizie sinucigașă pentru economie, deoarece societatea și cetățenii nu mai au capacitatea de a suporta costuri suplimentare. El a subliniat că partidul pe care îl conduce nu va oferi niciun fel de susținere pentru creșterea fiscală în perioada menționată.
Kelemen Hunor a relatat o experiență personală de tip „păcălit” care a avut loc în noiembrie, referindu-se la procesul de modificare a taxelor locale. Acesta a explicat că, în cadrul unei ședințe a coaliției, a fost asigurat de către un secretar de stat că creșterile vor fi de maxim 70%. În urma încrederii acordate, rezultatul final a fost unul mult mai dur, cu creșteri de 120, 200 sau chiar 300%, ceea ce a necesitat intervenții de echilibrare în luna februarie.
Deși a recunoscut că veniturile autorităților locale au crescut anul trecut datorită acestor măsuri, liderul UDMR a avertizat că pragul de suportabilitate a fost depășit. El a menționat că, deși banii sunt utilizați pentru comunitățile locale, nu se mai poate accepta o nouă etapă de creșteri fiscale. Conform declarațiilor sale, impozitele locale au fost deja ridicate mult peste așteptările cetățenilor și peste ceea ce economia poate absorbi.
În loc de creșterea taxelor, Kelemen Hunor a propus ca statul să se concentreze pe reducerea cheltuielilor și pe prioritizarea investițiilor. El a semnalat faptul că bugetul va intra într-o perioadă dificilă, deoarece vor lipsi veniturile provenite din fondurile Uniunii Europene prin PNRR. Această situație financiară este cauzată de faptul că PNRR-ul s-a închis, lăsând administrația publică cu necesități de finanțare neacoperite.
Politicianul a susținut că este necesară o gestionare mai atentă a resurselor publice în contextul scăderii veniturilor externe. El s-a alăturat opiniilor exprimate de Alex Nazare, subliniind că perioada actuală impune o disciplină fiscală bazată pe tăieri de cheltuieli, nu pe impunerea de noi sarcini asupra populației. Această abordare este considerată vitală pentru menținerea stabilității economice într-un moment de incertitudine.
Contextul fiscal din România este marcat de o gestionare complexă a resurselor de la nivelul administrațiilor teritoriale. Autoritățile locale depind în mare măsură de veniturile din impozitele locale pentru a finanța proiectele de infrastructură și serviciile publice. Totuși, echilibrul dintre necesitatea de a finanța comunitățile și capacitatea de plată a cetățenilor rămâne un punct de tensiune constant în dezbaterea politică națională.
