Un nou proiect de lege, depus la Senat la data de 14 octombrie, propune limitarea activității de consultanță juridică desfășurate prin intermediul platformelor de inteligență artificială. Inițiativa legislativă este susținută de parlamentari din cadrul partidelor PSD, PNL, USR și AUR. Obiectivul principal al acestui document este reglementarea proceselor de redactare a documentelor juridice și a oferirii de sfaturi personalizate prin tehnologii precum ChatGPT.
Conform inițiatorilor proiectului, există o distincție clară între informarea generală și consultanța propriu-zisă. Dacă utilizatorul solicită informații despre prevederile unei legi într-un cadru general, acesta rămâne în zona informării. Totuși, momentul în care sunt introduse detalii specifice ale unei probleme pentru a primi o recomandare personalizată, procesul trece în sfera consultanței juridice. Această schimbare de statut ar putea reduce numărul de clienți pentru avocați.
Sergiu Stănilă, vicepreședintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, subliniază responsabilitatea utilizatorului în utilizarea acestor tehnologii. Acesta afirmă că, în momentul în care se cere o informație, utilizatorul trebuie să își asuma atât rezultatul, cât și consecințele acestuia. Sergiu Stănilă precizează că, atâta timp cât nu se apelează la un specialist, nu se poate trage la răspundere persoana care a oferit acea consultanță.
Proiectul vizează și alte aspecte esențiale ale profesiei, precum reglementarea redactării actelor juridice și a contractelor. De asemenea, legislația propusă vizează materia secretului profesional și stabilirea puterilor pe care legea trebuie să le ofere împuternțirii avocațiale. Avocații nu au manifestat opoziție față de această inițiativă, care urmărește protejarea cadrelor juridice și a integrității proceselor de consultanță în fața riscurilor aduse de inteligența artificială.
Din perspectiva studenților de la Facultatea de Drept, utilizarea inteligenței artificiale implică riscuri majore de eroare. Unii studenți, precum Tiberiu, recunosc că platformele au oferit informații greșite, necesitând verificări suplimentare pentru a asigura corectitudinea proiectelor facultare. Alți tineri avertizează că tehnologia poate interpreta greșit o lege sau poate oferi sfaturi eronate, fapt ce face imposibilă încrederea totală în răspunsurile generate automat de aceste sisteme.
Procesul legislativ pentru acest proiect implică trecerea prin etapele de avizare, dezbatere și vot în Parlament. Dacă documentul este adoptat de ambele camere, acesta va trebui să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Această mișcare legislativă vine într-un context în care reglementarea tehnologiilor emergente devine o prioritate pentru diverse forțe politice din România.
