Tribunalul București a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu. Decizia a fost luată în urma unei solicitări formulate de fostul candidat la alegerile prezidențiale, care a cerut aplicarea unei măsuri preventive mai blânde. Instanța a analizat cererea în cursul zilei de luni, 12 octombrie, amânând pronunțarea finală pentru ziua de marți. Această hotărâre nu este încă definitivă.
Noua decizie impune ca Georgescu să nu mai fie deținut în condiții de arest preventiv, dar să respecte obligația de a rămâne la domiciliu. Aceste restricții vor fi aplicate în condițiile și cu excepțiile specifice stabilite de instanță. Magistratul Vlad Andriescu a pronunțat această hotărâre, fiind același judecător care a analizat anterior prima propunere de arestare formulată de DIICOT în acest dosar penal.
Istoricul deciziilor judecătorești în acest caz a fost unul complex, începând cu data de 22 septembrie. Atunci, magistratul a respins inițial solicitarea procurorilor și a optat pentru control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Totuși, DIICOT a contestat această decizie, iar pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis contestația, dispunând arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru o perioadă de 30 de zile.
Arestarea dispusă anterior de Curtea de Apel a fost rezultatul constituirii unui complet de divergență între magistrați. În urma analizelor, unul dintre judecători a considerat că arestarea era justificată, în timp ce celălalt a susținut că privarea de libertate nu era necesară. Intervenția unui al treilea judecător a fost decisivă pentru adoptarea soluției de arestare preventivă, după ce indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România au fost analizate.
Călin Georgescu este vizat de ancheta DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Dosarul vizează o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro, bazată pe plângerea unui om de afaceri din Buzău. Acesta susține că a fost prejudiciat în tranzacții cu metale prețioase, fiind determinat să transfere sume mari de bani pentru o finanțare care nu a mai avut loc.
Procedurile juridice privind măsurile preventive pot fi atacate de către procurori, deoarece decizia Tribunalului București nu este executorie. În cadrul sistemului de justiție penală, procurorii au posibilitatea de a contesta orice hotărâre care consideră că nu respectă cerințele anchetei. Această etapă de contestare este frecventă în cazurile complexe de fraudă și organizare infracțională care implică sume de bani foarte mari.
