Actuala criză politică și structurală din România nu este un fenomen recent, ci rezultatul unor decizii luate de mult timp. Cercetătorul Vlad Bujdei, specialist în polarizare politică la SNSPA, explică faptul că situația actuală este rodul unor compromisuri ideologice constante. Aceste decizii au dus la neglijarea sistemului de educație și la perpetuarea sărăciei în țară, creând un teren fertil pentru noi forțe politice.
Dificultatea de a construi o majoritate coerentă este o problemă structurală, nu una de moment. Vlad Bujdei subliniază că partidele mari, PNL și PSD, au acționat în așa fel încât să permită apariția unei a treia ideologii, reprezentată de extrema dreaptă. Acest nou actor politic a devenit o forță fără de care este extrem de dificil să se poată mișca sistemul politic actual, afectând echilibrul dintre partidele tradiționale.
Deși PNL este orientat spre piața liberă și austeritate, iar PSD spre un stat economic activ, cele două au guvernat împreună atât de mult încât diferențele au fost erodate. Vlad Bujdei menționează că Sorin Grindeanu a fost conștient de profilul ideologic al Bolojan, un neoliberal orientat spre reducerea cheltuielilor publice, dar a ales totuși să intre în guvernare cu acesta. Această lipsă de identitate a dus PSD să piardă teren pe dreapta socială în fața AUR.
Politicile economice din ultimii ani au fost concentrate pe politici extractive, tratând capitalul străin ca pe singura soluție disponibilă. Vlad Bujdei critică abordarea care a neglijat educația, lăsând România fără forța de muncă necesară pentru industriile cu valoare adăugată mare. El respinge ideea de austeritate, considerând că aceasta doar adâncește inegalitățile și sărăcia, în loc să rezolve problemele economice ale țării.
Alternativa la austeritate ar fi taxarea sectoarelor care au raportat profituri record, precum sectorul energetic sau cel financiar-bancar. Vlad Bujdei susține că aceste resurse ar putea finanța investițiile publice necesare, însă această soluție pare a fi ignorată deliberat de actori. Deși Fondul Monetar Internațional a discutat despre taxarea progresivă ca instrument de redistribuire, cercetătorul afirmă că România pare să ignore activ aceste posibilități de schimbare.
În contextul negocierilor conduse de premierul desemnat Luca Niculescu, care a discutat cu PSD, PNL și UDMR, tensiunile rămân ridicate. Discuțiile dintre partidele mari sunt descrise ca un joc de șoarecele și pisica, unde fiecare încearcă să ocupe o poziție morală superioară. Vlad Bujdei respinge însă ideea unui guvern de tehnocrați, susținând că partidele trebuie să își asume responsabilitatea politică pentru situația economică a țării.
Politica de guvernare în România este marcată de negocieri complexe între forțele tradiționale și noile mișcări care contestă ordinea stabilită. Această dinamică influențează stabilitatea majorităților parlamentare și capacitatea de a implementa reforme structurale necesare pentru dezvoltarea economică pe termen lung, într-un cadru de competiție electorală tot mai fragmentat.
