Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, efectuată joi, 17 septembrie, de președintele Nicușor Dan, a declanșat o serie de reacții în spațiul public. În contextul în care obținerea unei majorități în Parlament pare imposibilă fără voturile PSD sau ale partidelor suveraniste, au apărut avertismente privind un potențial dezastru economic. Mulți observatori prezic că lipsa învestiturii noului Executiv ar putea afecta grav stabilitatea financiară a României în perioada următoare.
Președintele Nicușor Dan a intervenit sâmbătă pentru a cere calm, afirmând că țara nu se află în fața unei apocalipse. Acesta a subliniat că, deși există probleme precum corupția, grupuri de interese sau un proces de digitalizare insuficient, România a înregistrat succese importante. Nicușor Dan a menționat, la inaugurarea unor lucrări de extindere la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, că anumite proiecte au reușit să utilizeze fondurile europene în termenele stabilite.
O parte din discuții privind riscurile economice derivă dintr-un articol publicat de Bloomberg, care menționează avertismente ale agenției Fitch. Totuși, analiza indică faptul că analistul Malgorzata Krzywicka a subliniat doar că persistența unei crize fără un guvern funcțional ridică semne de întrebare privind predictibilitatea fiscală. În realitate, următoarea evaluare oficială a Fitch va fi publicată abia la începutul anului 2027, iar la sfârșitul lunii iulie, agenția a menținut calificativul României la „BBB-".
Analistul Andrei Caramitru a avertizat, prin intermediul paginii sale de Facebook, că agenția Standard & Poor’s va publica un raport pe 2 octombrie. Acesta ar putea influența decizia Parlamentului, votul pentru sau contra guvernului Mureșan urmând să aibă loc până în 27-28 septembrie. Caramitru sugerează că această perioadă coincide cu vizita agenției în București, subliniind legătura dintre stabilitatea politică și evaluările de rating ale statului român.
Istoricul recent arată că astfel de temeri au mai apărut și în perioada Guvernului Bolojan. Atunci, în ciuda unor indicatori economici dificili, precum deficitul bugetar ridicat, datoria publică peste 60% din PIB sau inflația de peste 10%, agențiile de rating au evitat să retrogradați țara în categoria „junk”. Chiar și în timpul celor 135 de zile de criză politică ce au precedat desemnarea lui Siegfried Mureșan, evaluările au rămas constante.
Situația actuală de instabilitate politică se încadrează într-un model de tensiuni care au mai precedat și alte perioade de tranziție în România. Deși există discuții despre riscul de scădere a ratingului, experiențele anterioare au demonstrat că statul român a reușit să se finanțeze în condiții normale de piață, chiar și în momente de incertitudine legislativă sau de lipsă a unei majorități parlamentare stabile.
