Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat dur programul de guvernare propus de Guvernul Niculescu, în special în ceea ce privește strategia de digitalizare. Acesta consideră că prezentarea digitalizării ca pe o soluție miraculoasă pentru reducerea costurilor și a birocrației este o eroare de viziune. Conform liderului AUR, România se confruntă cu realități care contrazic aceste promisiuni, fiind situată la ultimele poziții în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază și interacțiunea online cu autoritățile.
Argumentul principal al lui Petrișor Peiu este că birocrația nu este rezultatul interacțiunii fizice cu funcționarii, ci al cantității imense de informații solicitate de instituțiile publice. El susține că digitalizarea nu poate simplifica administrația dacă nu se reduce volumul de documente cerute firmelor și cetățenilor. În acest context, programele nefuncționale, precum cel utilizat la Casa de Sănătate, sunt menționate ca factori care cresc timpul necesar pentru rezolvarea problemelor mărunte ale populației.
Un alt punct criticat de Petrișor Peiu este impactul financiar al procesului de digitalizare. Acesta afirmă că digitalizarea nu reduce costurile dacă este însoțită de contracte IT cu dedicație, care au prețuri de câteva ori mai mari decât media pieței. El a făcut referire la contractele Microsoft și la discuțiile guvernului cu firma de IT&C Schwaz Digits, menționând că astfel de parteneriate pot compromite eficiența economică a reformelor propuse de guvern.
Situația competențelor digitale în România este una critică, conform datelor prezentate de liderul AUR. România are cea mai mică pondere din UE a populației adulte cu abilități digitale de bază, cu patru din ultimele cinci regiuni europene fiind în acest clasament negativ. În macro-regiunea 4, formată din Banat plus Oltenia, doar 27,1% din populație are aceste abilități, în timp ce media Uniunii Europene este de 60,4%.
Interacțiunea online cu autoritățile publice este, de asemenea, la un nivel minim în raport cu restul continentului. În România, toate regiunile care au raportat ponderi sub 20,0% în 2025 se află în țara noastră, cu Sud-Vest Oltenia înregistrând cel mai scăzut nivel, de 12,9%. În București-Ilfov rata este de puțin peste 27%, în timp ce media europeană a interacțiunilor online este de 57,7%, evidențiind un decalaj semnificativ.
Discuțiile privind reforma administrației și a sistemelor de guvernare continuă să fie un subiect intens în arena politică românească. În acest context, liderii partidelor de guvernare și ai opoziției se confruntă constant cu necesitatea de a justifica deciziile privind gestionarea resurselor publice și a serviciilor de educație sau sănătate, într-un cadru în care eficiența digitală rămâne o provocare majoră pentru toate regiunile țării.
