Președintele Nicușor Dan a intervenit în procesul de clarificare a legislației privind integritatea, transmisă Comisiei Europene de către Statul Român. Acesta a trimis către Bruxelles o variantă consolidată de răspuns, care se îndepărtează de argumentele pe care le-a susținut anterior în spațiul public. Decizia sa vine după ce Executivul de la Bruxelles solicitase explicații suplimentare în urma adoptării modificărilor legislative.
Conflictul juridic a luat însăl multitudinea prin „amendamentul Fritz”, o modificare introdusă de alianța informală PSD-AUR. Această prevedere a determinat încetarea imediată a mandatului primarului de la Timișoara, Dominic Fritz, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în cazul unei sentințe definitive de conflict de interese. Această măsură a fost diferită de vechea legislație, care ar fi permis continuarea mandatului actual.
Anterior, Nicușor Dan a atacat această modificare la Curtea Constituțională, susținând că aceasta reprezintă o aplicare retroactivă a legii civile, fapt interzis de Constituție. El a argumentat că amendamentul transformă o interdicție viitoare într-o întrerupere imediată a unui mandat deja dobândit legitim. Totuși, pe 17 august, Curtea Constituțională a declarat amendamentul constituțional printr-un verdict de 6 la 3.
În ciuda deciziei CCR, președintele a declarat pe 28 august că își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate. Totuși, în scrisoare trimisă ambasadorului UE, Iulia Matei, Nicușor Dan a anexat o argumentare de 37 de pagini prin care susține că legea nu are caracter retroactiv. Această poziție este diametral opusă față de obiecțiile sale juridice formulate în cadrul procesului de la Curtea Constituțională.
Situația apare în contextul necesității de a îndeplini jalonul PNRR pentru a debloca o tranșă de 770 de milioane de euro de la Bruxelles. Guvernul României și ANI au oferit răspunsuri diferite, Guvernul fiind mult mai nuanțat și invocând atât argumentele pro, cât și pe cele contra. Nicușor Dan a invocat articolul 80 din Constituție pentru a impune această nouă variantă unitară de răspuns.
Modificarea legii integrității este un pas esențial pentru accesarea fondurilor din PNRR, mecanism prin care România primește sprijin financiar pentru proiecte strategice. Serviciile Comisiei Europene analizează în prezent dacă legislația națională este compatibilă cu dreptul UE. Rezultatul acestei evaluări va determina dacă România poate beneficia de plata următoarei tranșe de fonduri europene.
