Grupul parlamentar AUR din Camera Deputaților a formulat o solicitare oficială prin care îl invită pe premierul Luca Niculescu la evenimentul „Ora prim-ministrului”. Ședința este programată pentru data de 2 noiembrie, scopul principal fiind prezentarea situației deficitului bugetar al României. Biroul permanent al Camerei Deputaților a dat deja aprobarea necesară pentru această invitație, însă participarea șefului Executivului rămâne condiționată de confirmarea acestuia, răspunsul căruia este încă așteptat de către parlamentari.
Parlamentarii din cadrul formațiunii AUR solicită premierului Luca Niculescu să aducă detalii despre deficitul bugetar estimat pentru anul 2026, calculat conform metodologiei europene ESA. Aceștia doresc explicații clare privind diferența dintre acest indicator și deficitul cash, care reflectă plățile și încasările efective ale statului. Pentru anul curent, ținta de deficit cash este stabilită la 6,2% din PIB, în timp ce ținta ESA este de 6,0% din PIB, o situație care diferă de anii 2024 și 2025.
O parte importantă a discuțiilor vizează planul de reducere a deficitului pentru perioada 2027-2030, solicitând Guvernului să prezinte măsurile concrete și impactul lor financiar exprimat în lei. Grupul AUR cere precizarea țintei de deficit pentru anul 2028 și o explicație detaliată despre modul în care România va ajunge la un deficit de 2,8% din PIB în anul 2030. Această scădere trebuie să aibă loc fără introducerea de noi taxe și fără diminuarea investițiilor publice.
În comunicatul său de presă, formațiunea politică a subliniat necesitatea unor răspunsuri bazate pe date concrete, nu pe promisiuni. „Premierul are obligația să vină în fața Parlamentului cu cifre, măsuri și termene precise, nu cu noi promisiuni. Deficitul bugetar nu poate fi redus doar pe hârtie, iar nota de plată nu trebuie transferată din nou cetățenilor și economiei românești”, au declarat parlamentarii AUR.
Solicitarea grupului de la AUR pune sub semnul întrebării modul în care Guvernul va gestiona echilibrul financiar pe termen lung fără a afecta bugetul de stat prin noi taxe. Parlamentarii urmăresc să înțeleagă dacă diferențele de calcul dintre indicatorii europeni și cei cash sunt justificate de plăți aferente anilor anteriori. Această interogație vizează transparența gestionării resurselor publice și impactul pe care deciziile de consolidare fiscală îl vor avea asupra economiei naționale.
Discuțiile despre gestionarea bugetului și a resurselor statului apar într-un context în care România se confruntă cu provocări economice și politice diverse. În perioada recentă, scena politică a fost marcată de dezbateri privind implementarea Green Deal-ului, solicitări de anchete pentru imigrație sau dosare de corupție care vizează administrații locale. Aceste elemente subliniază tensiunea constantă dintre necesitățile de investiții publice și cerințele de disciplină fiscală impuse de normele europene.
