Dacă președintele Nicușor Dan decide dizolvarea Parlamentului într-un context în care Guvernul Bolojan este demis, organizarea alegerilor anticipate ar putea fi îngreunată de lipsa fondurilor. Într-un astfel de scenariu, responsabilitatea finanțării ar reveni unui Executiv cu atribuții limitate, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea de a asigura resursele necesare. Problema juridică principală apare în cazul în care procesul de finanțare ar impune o rectificare bugetară sau alte modificări legislative semnificative.
Conform prevederilor constituționale, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerelor și a liderilor grupurilor parlamentare. Această măsură este posibilă dacă Legislativul nu acordă încrederea unui Guvern în 60 de zile de la prima solicitare și respinge cel puțin două cereri de învestitură. Odată ce dizolvarea are loc, art. 63 alin. (2) din Constituție impune organizarea alegerilor în termen de maximum trei luni, însă acest proces trebuie susținut financiar.
Limitele de putere ale unui Guvern demis sunt strict reglementate de art. 110 alin. (4) din Constituție și de Codul administrativ. Un Executiv al cărui mandat a încetat poate gestiona doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Guvern. În acest regim restrâns, Guvernul nu are voie să promoveze politici noi, să emită ordonanțe de urgență sau să inițieze proiecte de lege, fiind limitat la adoptarea unor acte administrative.
Deși Legea nr. 208/2015 stipulează că operațiunile electorale sunt finanțate din bugetul de stat, o hotărâre de Guvern privind costurile nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor. Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice cere atât o bază legală, cât și prevederi bugetare clare. Dacă ar fi necesară o rectificare, Executivul demis nu ar putea iniția un astfel de proiect și nici nu ar putea recurge la ordonanțe, deoarece rectificarea necesită legi adoptate de Parlament.
O soluție posibilă pentru evitarea blocajului constă în utilizarea Fondului de rezervă bugetară, conform art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. Această prevedere permite repartizarea banilor prin hotărâri de Guvern pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, fără a necesita o rectificare bugetară completă. Interpretarea juridică sugerează că finanțarea scrutinului ar putea fi considerată parte din administrarea treburilor publice, însă succesul depinde de disponibilitatea fondurilor și de respectarea strictă a condițiilor legale de alocare.
În sistemul politic românesc, mecanismele de dizolvare a Parlamentului și gestionarea crizelor de guvernare au fost sub semnul criticului în momente de instabilitate. Deși dizolvarea nu elimină instantaneu Parlamentul, mandatul Camerelor este prelungit până la întrunirea noului Legislativ. Totuși, în această perioadă de tranziție, Constituția interzice revizuirea documentului fundamental și adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice, limitând astfel capacitatea de manevră legislativă.
