Bulgaria organizează duminică un scrutin prezidențial marcat de o competiție extrem de fragmentată, implicând un număr record de 27 de candidați. Procesul electoral este dominat de temele securității regionale, evoluția războiului din Ucraina și escaladarea tensiunilor din bazinul Mării Negre. Sondajele de opinie o plasează în poziția de favorită pe Iliana Iotova, jurnalistă și fostă membră a Parlamentului European, care caută acum să obțină un mandat propriu.
Analistii estimează că nicio candidatură nu va obține o victorie clară din primul tur, ceea ce ar putea duce la un al doilea tur de scrutin pe 1 noiembrie. Pentru validarea alegerilor, prezența la vot trebuie să depășească pragul de 50% din cei 6,6 milioane de alegători înscriși. Participarea este estimată la sub 40%, fapt ce ar impune organizarea unei noi runde de vot pentru a determina noul președinte.
Iliana Iotova, în vârstă de 62 de ani, a fost vicepreședintă în timpul celor două mandate ale lui Rumen Radev, actualul prim-ministru. Deși candidează ca independentă, ea beneficiază de susținerea partidului „Bulgaria Progresistă” și a Partidului Socialist. Principalul său adversar este economistul Andrei Gyurov, fost viceguvernator al băncii centrale și fost prim-ministru interimar, susținut de opoziția reformistă pro-occidentală, care ar putea avea șanse în al doilea tur.
Campania electorală a fost profund influențată de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, incidente care au provocat victime și îngrijorări în regiune. Iliana Iotova a declarat că nu va accepta ca zona respectivă să devină o zonă militară închisă și a pledat pentru pace prin negocieri. Rezultatul votului va avea un impact major asupra direcției politice a țării în raport cu Rusia și partenerii occidentali.
Funcția de președinte în Bulgaria este una cu caracter ceremonial, fără puteri executive directe, deoarece principalele decizii aparțin Parlamentului. Totuși, președintele deține rolul de comandant al forțelor armate, poate folosi dreptul de veto asupra legilor, semnează tratate internaționale și numește ambasadori. Mandatul este de cinci ani, iar persoana aleasă poate ocupa funcția pentru un maximum de două mandate consecutive.
Bulgaria urmează o traiectorie pro-occidentală, fiind membră NATO din 2004 și a Uniunii Europene din 2007. Deși majoritatea partidelor din Parlament susțin acest parcurs, societatea rămâne împărțită din cauza legăturilor istorice și culturale cu Rusia. Tensiunile actuale sunt amplificate de atacurile asupra rutelor maritime importante, care pun în pericol securitatea statelor membre NATO din regiune.
