Bulgaria organizează astăzi primul tur al alegerilor prezidențiale, însă participarea cetățenilor la vot este extrem de scăzută. La ora 18:00, prezența oficială la urne a fost de doar 19,8%, un procent care subliniază lipsa de implicare a populației în acest proces electoral. Această cifră este considerată infimă în comparație cu nivelul de participare înregistrat în România la scrutini similare, deși ambele țări se află pe aceeași fus orar.
Dacă analizăm datele din România, comparația evidențiază o prăpastie între cele două scrutinuri. La alegerile anulate din noiembrie 2024, prezența la ora 18:00 a fost de 45,40%, ajungând la 51,28% la finalul zilei. La fel și la alegerile din mai 2025, participarea la ora 18:00 a fost de 45,85%, încheinderea zilei fiind marcată de un procent de 52,40%. Bulgaria, cu aproximativ 6 milioane de locuitori, înregistrează din nou o prezență redusă.
În ceea ce privește competiția pentru funcția de președinte, Iliana Iotova este considerată favorita principală. Aceasta este președinta în exercițiu și este susținută de idei care pledează pentru dialogul cu Moscova și opozarea ajutorului militar pentru Ucraina. Conform unor sondaje publicate miercuri, intențiile de vot pentru Iliana Iotova variază între 41,1% și 47,3%. O victorie ar face-o pe aceasta prima femeie aleasă prin vot universal la președinția Bulgariei.
Competiția politică include și alți candidați cu profiluri distincte. Andrei Ghiurov, fostul prim-ministru interimar susținut de opoziția pro-occidentală, este cotat cu procente între 27,8% și 30,6%. Pe locul trei se află Kostadin Kostadinov, liderul partidului Vazrazhdane, care este descris ca fiind pro-rus și de extremă dreapta, cu intenții de vot între 10,2% și 12,8%. Niciun candidat nu va obține 50% plus 1 din voturi, ceea ce va impune organizarea unui al doilea tur.
Iliana Iotova, fostă jurnalistă și membră a Parlamentului European, a construit o campanie bazată pe unitatea națională și pe ideea de „președintă a păcii”. Ea a criticat continuarea ajutorului militar către Ucraina, propunând în schimb o „Coaliție pentru Pace”. Deși nu își contestă apartenența Bulgariei la UE și NATO, ea pune accent pe negocieri între Moscova și Kiev. O victorie a sa ar consolida poziția lui Rumen Radev, de asemenea adept al dialogului cu Moscova.
Procesele electorale din regiunea Balcanilor sunt adesea marcate de o participare variabilă, influențată de contextul geopolitic tensionat dintre Rusia și Ucraina. În Bulgaria, alegerea liderului prezidențial are un impact direct asupra poziției țării față de ajutorul militar oferit Kievului și asupra modului în care Sofia gestionează relațiile cu Moscova, într-un context în care prezența la vot rămâne o provocare constantă pentru stabilitatea democratică.
