Bogdan Peșchir, cunoscut în mediul online sub apelativul de „regele TikTok-ului”, este acuzat de coruperea alegătorilor în formă continuată. Conform referatului de arestare, acesta ar fi oferit foloase în valoare totală de 290.225,90 de dolari în perioada 13 octombrie – 27 noiembrie 2024. Scopul acestor transferuri ar fi fost determinarea alegătorilor să voteze cu Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, prin mecanisme de influențare digitală.
Ancheta procurorilor a evidențiat un volum semnificativ de tranzacții efectuate de pe contul de TikTok „bogpr”. Autoritățile au contabilizat 868 de cadouri virtuale trimise către 105 utilizatori, sumă care înscrie valoarea de 251.065,11 dolari. La acest montant se adaugă transferuri de criptomonede în valoare de 39.160,79 dolari, efectuate către persoane care sunt susținute de anchetatori ca fiind beneficiarii reali ai acestor sume de bani.
În cadrul declarațiilor sale, Bogdan Peșchir a recunoscut trimiterea de cadouri virtuale în timpul campaniei electorale, însă a respins acuzația de condiționare a ajutorului financiar. Acesta susține că a donat pe platformă timp de aproximativ doi ani, atât pentru creatori de conținut, cât și pentru cazuri sociale. Peșchir a declarat că nu îl cunoaște personal pe Călin Georgescu și că decizia de a-l susține prin comentarii și redistribuiri a venit din mediul online.
Procurorii susțin însă că explicațiile inculpatului sunt contrazise de diverse mesaje din conversațiile cu beneficiarii. În documentul de anchetă sunt citate expresii precum „sunt pe campanie mode” sau „Îți dau spam cu propagandă până te conving”. De asemenea, anchetatorii au observat că Peșchir ar fi căutat pe internet termeni precum „mită electorală” și „Legea 334/2006” privind finanțarea partidelor, ceea ce ar indica o cunoaștere a posibilelor implicații legale.
Mecanismul de influențare ar fi vizat creatori de conținut cu audiențe mari, ale căror mesaje de susținere pentru Călin Georgescu să ajungă la un public cât mai vast. Anchetatorii consideră că beneficiarii nu au fost aleși întâmplător, ci în funcție de capacitatea lor de a influența utilizatorii platformei. Procurorii subliniază că pentru infracțiunea de corupere a alegătorilor nu este necesar ca beneficiarii să fi votat efectiv candidatul respectiv.
Aceste acțiuni sunt interpretate de autorități ca un mecanism paralel de finanțare a promovării electorale, desfășurat în afara cadrului oficial al campaniei. În România, reglementările privind finanțarea campaniilor electorale sunt strict supuse controlului legal pentru a asigura transparența procesului democratic. Ancheta privind utilizarea platformelor digitale pentru influențarea votului aduce în atenția publicului riscurile pe care tehnologia le poate introduce în competiția politică actuală.
