Parlamentarii USR, Cynthia Păun, Allen Coliban, Aurel Oprinoiu și Adrian Giurgiu, au depus o inițiativă legislativă care vizează instituirea unui mecanism de investigare a disconfortului olfactiv reclamat de cetățeni. Propunerea urmărește ca orice sesizare privind mirosurile neplăcute să ducă la investigații și măsurători concrete. Scopul este ca autoritățile să poată evalua dacă aceste emanații afectează sănătatea populației, permițând suspendarea autorizațiilor poluatorilor în cazul în care se dovedește un risc medical.
Proiectul propune modificarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, extinzând lista situațiilor care necesită investigații de sănătate publică. Nouul mecanism ar permite declanșarea acestor proceduri atât pe baza plângerilor cetățenilor, cât și prin sesizări ale autorităților de control din domeniul protecției mediului. Inițiativa impune obligația autorității publice centrale pentru sănătate de a investiga sursele de poluare și de a evalua impactul acestora asupra sănătății, incluzând monitorizări independente ale forajelor și puțurilor de apă.
Adrian Giurgiu, deputat USR de Mureș și președintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, susține că sesizările actuale nu duc la rezultate obiective. El explică faptul că este necesară o metodologie clară și transparentă, bazată pe utilizarea unor dispozitive de măsurare pentru ca oamenii să primească răspunsuri fundamentate. În cazul în care se stabilește o legătură de cauzalitate între mirosurile respective și starea de sănătate a oamenilor, autoritatea de sănătate va notifica imediat autoritatea pentru protecția mediului.
Allen Coliban, membru în Comisia pentru mediu din Camera Deputaților, menționează că această lege completează Legea Mirosurilor din 2020. El oferă exemplul Brașovului, unde cetățenii se plâng de emanațiile de la groapa de gunoi, care ar fi trebuit închisă conform unei decizii de instanță. Propunerea urmărește crearea unui circuit instituțional coerent, care să pornească de la sesizare și să ajungă la măsuri concrete, bazate pe date, pentru a opri activitățile care pot îmbolnăvi populația.
Senatorul Aurel Oprinoiu subliniază că statul nu poate răspunde doar prin transferuri de responsabilitate între instituții atunci când cetățenii reclamă mirosuri insuportabile. Proiectul prevede ca, în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare, să fie elaborată o metodologie de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra calității vieții. Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru mediu din Senat, a punctat că această măsură ar opri „ping-pong-ul” administrativ dintre instituții, oferind un traseu clar de la reclamație la identificarea sursei.
În cadrul legislației privind protecția mediului din România, reglementările privind poluarea aerului și a mirosurilor sunt critice pentru sănătatea publică. Deși există norme privind emisiile, procesul de investigare a impactului direct asupra sănătății prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică reprezintă un pas spre integrarea monitorizării mediului cu răspunsul medical oficial, oferind cetățenilor instrumente juridice pentru a contesta sursele de poluare care afectează calitatea vieții în localități.
