Deputata USR Cristina Prună a declarat, miercuri, 4 noiembrie, că majorarea salariului minim brut aduce beneficii mult mai mari bugetului statului român decât angajaților. Conform afirmațiilor sale, beneficiul încasat de stat ar fi aproape dublu față de suma care ajunge efectiv în buzunarele persoanelor care primesc salariul minim. Această situație apare în contextul propunerii de creștere a salariului minim brut la nivelul de 4.652 de lei.
Cristina Prună, care ocupă funcția de vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, subliniază că o astfel de măsură reprezintă o creștere mascată de taxe. Din suma de 339 de lei plătită în plus de angajator, doar 116 lei ajung efectiv la salariat, restul fiind încasat de stat. Deputata avertizează că această dinamică este un model economic greșit, perpetuat de guvernele României de ani de zile.
Problema este accentuată de faptul că facilitatea fiscală prin care 200 de lei din salariul minim sunt netaxabile urmează să expire la 31 decembrie 2026. În prezent, aproximativ 1,7 milioane de salariați din România, ceea ce reprezintă aproape o treime din total, câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim. Deputata critică faptul că, în ultimul deceniu, guvernele au preferat majorări repetate ale salariului minim brut fără a reduce povara fiscală asupra veniturilor.
Soluția propusă de Cristina Prună este reducerea taxelor pentru a lăsa mai mulți bani în buzunarele celor care muncesc, fără costuri suplimentare pentru angajatori. Ea menționează că există un proiect legislativ depus încă din 2022, care ar putea fi votat și aplicat începând cu anul viitor. Deputata susține că lipsa de voință politică împiedică aplicarea unor măsuri care să asigure salarii nete mai mari pentru români.
România este identificată ca fiind printre statele europene care au o povară fiscală ridicată asupra salariilor mici. Un raport al Comisiei Europene, publicat în 2026, a evidențiat impactul negativ pe care taxarea muncii îl are asupra riscului de sărăcie în rândul persoanelor care activează pe piața muncii. Această situație pune sub semnul întrebării eficiența politicilor salariale actuale în combatarea sărăciei de muncă.
Discuțiile privind veniturile și protecția socială continuă în mediul politic, în timp ce alte propuneri vizează stimulente pentru părinții care revin la activitatea profesională. De exemplu, PNL a propus ca părinții care se întorc mai devreme la serviciu să primească un stimulent egal cu indemnizația pentru creșterea copilului, o măsură menită să faciliteze revenirea în forța de muncă.
