Partidul PSD analizează implementarea unei reforme administrativ-teritoriale majore care vizează reorganizarea unităților de bază din țară. Propunerea de schimbare a structurii administrative ar putea duce la comasarea a aproximativ 1.700 de comune pe parcursul perioadei următoare. Această inițiativă este gândită să se aplice după anul 2028, urmând să modifice semnificativ modul în care funcționează administrația locală din România.
Dragoș Benea, care ocupă funcția de vicepreședinte PSD și coordonator al grupului de lucru pentru reforma teritorială, a oferit detalii despre direcțiile de lucru. Una dintre variantele principale care sunt discutate în cadrul partidului vizează în mod specific comunele care au o populație de sub 3.000 de locuitori. Această măsură ar avea ca scop consolidarea unităților administrative care sunt considerate prea mici pentru a funcționa eficient.
Reorganizarea propusă nu se aplică doar zonelor rurale, ci ar putea afecta și orașele care au o populație sub pragul de 10.000 de locuitori. În cadrul acestui scenariu, orașele respective ar putea fi comasate cu alte localități sau ar putea fi transformate direct în comune. Această restructurare ar viza o optimizare a resurselor, însă implică schimbări profunde în statutul juridic și administrativ al acestor localități.
Impactul asupra sistemului politic este unul masiv, conform estimărilor prezentate de Dragoș Benea. Dacă reforma propusă de PSD va fi adoptată oficial, între 15.000 și 18.000 de mandate de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea fi eliminate. Această reducere drastică a numărului de aleși locali ar reprezenta o schimbare fără precedent în structura reprezentativă a comunităților din țară.
Vicepreședintele PSD susține ca această reorganizare să nu se limiteze doar la procesul de comasare voluntară a localităților. El a recunoscut în mod deschis că noile măsuri vor întâmpina o opoziție puternică din partea primarilor actuali. Tensiunile dintre nivelul central și autoritățile locale sunt prevăzute ca fiind un element central în procesul de negociere și implementare a acestei reforme teritoriale.
În România, sistemul de administrație publică este structurat pe niveluri de localitate, unde primarii și consilierii locali sunt aleși prin vot direct. Modificarea numărului de unități administrativ-teritoriale și reducerea numărului de mandate de aleși reprezintă o temă sensibilă, deoarece afectează direct reprezentarea politică la nivel de bază și modul în care sunt gestionate bugetele locale în fiecare primărie.