Reforma administrativ-teritorială reprezintă o provocare majoră pentru structura partidelor politice din România, conform declarațiilor consilierului prezidențial Radu Burnete. Acesta a subliniat că discuțiile despre schimbarea modului de organizare a țării sunt cele mai dificile atunci când au loc în interiorul organizațiilor politice. Subiectul a fost abordat în trecut de guvernele conduse de Bolojan, Ciucă și Ciolacu, însă procesul de reformă nu a putut fi finalizat.
Solicitarea recentă a liderului PSD, Sorin Grindeanu, către premierul Luca Niculescu de a asuma răspunderea pentru un astfel de demers pune în evidență necesitatea unei schimbări. Radu Burnete explică faptul că o reformă administrativă înseamnă, de fapt, o schimbare în sânul partidului. Partidele mari sunt obișnuite să capitalizeze pe comunități foarte mici și pe rețele de primari, ceea ce intră în conflict direct cu necesitatea unor unități teritoriale mai mari.
Redesenarea completă a hărții administrative implică o dimensiune constituțională și ar putea fi aplicată abia după următoarele alegeri. Totuși, consilierul prezidențial menționează că pot exista măsuri mai rapide, precum reclasificarea localităților sau ajustarea numărului de parlamentari și consilieri în funcție de populația reală. Aceste acțiuni ar putea ajuta la combaterea decadencei unor localități, însă partidele trebuie să accepte o restrângere a numărului de oameni din teritoriu.
Administrația locală este considerată o sursă de probleme, având peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale la o populație în scădere. Radu Burnete observă că România este administrată după o hartă stabilită în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, deși tehnologia și comunicările s-au schimbat radical. Deși digitalizarea prin platforme precum ghișeul.ro a avansat, procesul nu este complet, existând un decalaj între nevoia de a trece la Inteligență Artificială și stadiul actual al digitalizării.
Problema numărului de funcționari și a eficienței administrației locale rămâne un punct critic în dezbaterea despre reformă. Partidele politice se confruntă cu rezistența activelor lor de partid, primarii și consilierii locali care se tem de pierderea influenței. Fără o comunicare directă cu acești oameni, orice proiect de reformă riscă să fie blocat la prima ședință a organizațiilor politice, din cauza refuzului de a accepta o structură mai compactă și mai modernă.
Sistemul de administrare locală din România este structurat în jurul a peste 3.000 de unități administrativ-teritoriale (UAT), o cifră considerată extinsă în raport cu trendul demografic de scădere a populației. Această organizare administrativă, care include 40 de județe, este adesea criticată pentru lipsa de eficiență economică și pentru dificultatea de a gestiona resursele în unități teritoriale foarte mici, care nu au capacitatea de a implementa proiecte de anvergură.
