Un grup format din 13 parlamentari din partea PSD a depus un proiect de lege care propune modificarea procedurilor de redobândire a cetățeniei române. Proiectul vizează eliminarea descendenților foștilor cetățeni români din categoria persoanelor care pot beneficia de această procedură. Această schimbare legislativă îi afectează direct pe cetățenii din Republica Moldova care solicită cetățenia română pe baza originii, fiind descendenți ai persoanelor ale căror părinți, bunici sau străbunici au deținut cetățenia română înainte de anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică.
Inițiatorii proiectului de lege subliniază că actuala legislație, în special articolele 10 și 11 din Legea nr. 21/1991, a extins prea mult categoria beneficiarilor. Conform documentului, în forma actuală, persoanele pot redobândi cetățenia atât ca foști cetățeni, cât și ca descendenți până la gradele a II-lea sau a III-lea. Social-democrații susțin că există numeroși solicitanți care nu au deținut niciodată cetățenia română și care nu mai păstreu o legătură culturală, lingvistică sau socială reală cu România.
Schimbarea propusă de parlamentari ar avea scopul de a reduce volumul de activitate al autorităților prin diminuarea numărului de dosare. Această reducere ar implica o scădere a numărului de verificări necesare pentru documentele de stare civilă întocmite pe parcursul mai multor generații. Datele oficiale prezentate în proiect arată că, în perioada 1991-2002, aproximativ 85.000 de cetățeni străini au redobândit cetățenia, în timp ce în perioada 2002-2024 numărul a ajuns la 770.000 de persoane.
Situația dosarelor aflate în așteptare este semnificativă, înregistrându-se peste 850.000 de persoane în anul 2024. În contextul anului 2025, datele indică prezența a peste 150.000 de dosare care se află în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Parlamentarii invocă, de asemenea, o anchetă realizată de Parchetul General în decembrie 2025, care a vizat peste 900 de cereri de cetățenie suspecte, implicând avocați, funcționari și rețele de falsificare a documentelor.
Proiectul pune accent pe necesitatea de a asigura existența unei legături efective între solicitant și statul român. În urma anchetei de amploare din decembrie 2025, s-a constatat că anumite persoane au încercat să obțină cetățenia română prin înscrisuri falsificate, bazate pe articole din lege. Această problemă de securitate juridică a fost folosită ca argument pentru a reevalua cadrul actual, în vederea păstrării caracterului reparator al procedurii de redobândire a cetățeniei.
Acest demers legislativ intervine într-un context în care discuțiile politice interne sunt marcate de acuții între partide. În timp ce PSD critică alte formațiuni, precum USR, acuzând partidul de a-și consolida statutul de grup al persoanelor condamnate, scena politică rămâne tensionată. Tensiunile sunt evidențiate și de abordările liderilor de partid, precum Nicușor Dan, care refuză să comenteze speculațiile privind acordurile de putere sau parteneriatele politice.
