Partidul PSD pregătește o reformă administrativ-teritorială majoră, bazată pe șase criterii specifice pentru stabilirea unităților locale sustenabile. Proiectul de reorganizare și comasare a localităților ar putea fi finalizat în luna martie, într-un proces descris ca fiind o cursă contra-cronometru. Europarlamentarul social-democrat Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru, a subliniat că scopul este crearea unor administrații capabile să gestioneze eficient resursele și să atragă finanțări.
Evaluarea unităților administrative va utiliza un algoritm de punctare, denumit matrice a sustenabilității, pentru a identifica localitățile care necesită reorganizare. Cele șase criterii propuse includ populația și demografia, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea la servicii de bază și calitatea serviciilor publice locale. Dragoș Benea a menționat că procesul va utiliza instrumente complexe de inteligență artificială pentru a corela volume mari de date din baze de date publice.
Reorganizarea propusă nu va afecta mandatele primarilor actuali, care vor rămâne în funcție până în anul 2028. Dragoș Benea a precizat că modificările trebuie implementate cu un an înainte de alegeri pentru a asigura pregătirea unităților pentru perioada 2028-2034. Această perioadă este critică din cauza startului competiției pentru fondurile europene din cadrul financiar multianual, unde unitățile trebuie să fie pregătite administrativ.
În cadrul procesului vor fi înființate comitete județene de reorganizare în jurul instituției prefectului, cu participarea unor reprezentanți din diverse ramuri. Aceste structuri vor include membri de la Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliție și Direcția Agricolă. Propunerile rezultate vor fi transmise către MAI și Ministerul Dezvoltării, având ca obiectiv un document de reorganizare robust, primul de acest fel din România de la anul 1968.
Dragoș Benea a explicat că desființarea unei primării nu înseamnă dispariția localității sau a satului, ci doar pierderea personalității juridice. El a comparat situația cu comasarea școlilor, unde unitățile își pierd funcțiile de conducere, dar rămân active ca locuri de învățământ. Reforma vizează combaterea fragmentării administrative, deoarece în România există peste 450 de unități cu sub 1.500 de locuitori și aproximativ 1.100 de localități cu maximum 3.000 de locuitori.
Această mișcare politică vine într-un context în care structura administrativă a țării este considerată ineficientă pentru absorbția fondurilor europene. În prezent, 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, însă mențin o administrație locală de nivel orășenesc. Eficiența acestor unități este esențială pentru viitorul bugetelor locale și pentru capacitatea de dezvoltare regională.
