Partidul PSD a lansat o serie de acuzații la adresa fostului guvern condus de Ilie Bolojan, argumentând că politicile de austeritate implementate nu au reușit să reducă deficitul bugetar. Social-democrații au punctat că măsurile economice luate de această guvernare au afectat populația și economia fără a obține rezultatele fiscale promise. Partidul critică dur impactul majorărilor de taxe și impozite asupra cetățenilor români, considerând că aceste eforturi au fost inutile din punct de vedere al stabilității bugetare.
Conform datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB, fiind cel mai mare nivel înregistrat în Uniunea Europeană. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă față de deficitul de 7,7% din PIB raportat de Guvernul Ciolacu la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025. PSD subliniază că explozia deficitului a avut loc în perioada de tranziție, trecând de la un nivel de 5,5% în primul trimestru al anului la 9,2% în trimestrul al doilea.
Social-democrații au declarat că România a ajuns în poziția de „campioană europeană absolută la rezultate negative”. Aceștia au menționat că, pe lângă deficitul record, țara a înregistrat cea mai mare inflație din Europa, precum și o scădere a consumului și a vânzărilor cu amănuntul. PSD susține că „românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite” și că perioada de austeritate a dus țara într-o recesiune economică severă, afectând direct nivelul de trai al populației.
În urma acestor constatări, PSD solicită o schimbare radicală a direcției economice a țării. Partidul propune înlocuirea politicii de austeritate cu măsuri de protecție destinate persoanelor cu venituri mici și medii. De asemenea, social-democrații cer implementarea unor mecanisme de sprijin pentru sectorul industrial și pentru micii antreprenori. Obiectivul declarat este trecerea de la un model de stat care impune tăieri la un model de stat-partener care susține economia productivă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevă o instabilitate majoră în gestionarea bugetului de stat. Datele Eurostat pentru trimestrul II din 2026 confirmă un deficit de 9,2% din PIB, corelat cu scăderi ale PIB-ului și cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Această situație economică complexă pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor de ajustare fiscală aplicate anterior, în contextul unei economii care înregistrează declinuri constante în indicatorii de consum și producție.
Contextul politică și juridic al guvernării Bolojan a fost marcat de controverse, inclusiv de un conflict constituțional constatat de CCR legat de ultimul OUG adoptat de acest guvern, referitor la Programul SAFE. Aceste tensiuni juridice s-au adăugat la presiunea economică exercitată de măsurile de austeritate, contribuind la un climat de instabilitate în gestionarea deciziilor de guvernare și la criticile constante din partea opoziției politice.
