Un grup format din 13 deputați PSD a depus la Senat, pe 15 septembrie, proiectul de lege B509/2026, care propune modificarea legislației privind cetățenia. Inițiativa vizează în special revizuirea articolelor 10 și 11 din Legea cetățeniei, adresând modul în care descendenții foștilor cetățeni români pot solicita acest statut. Proiectul este înregistrat în Senat și ridică semne de întrebare privind impactul pe care aceste schimbări îl vor avea asupra comunităților românești din Republica Moldova și Ucraina.
Propunerea legislativă vine într-un moment în care discuțiile despre comunitățile istorice și unitatea de limbă și cultură sunt constante în discursul public. Proiectul B509/2026 propune o schimbare a mecanismului prin care descendenții pot obține cetățenia, ceea ce este critic pentru zonele unde granițele au fost mutate prin forță. Această modificare legislativă este privită ca o problemă care depășește politica internă, având o încărcătură istorică aparte pentru regiunile de la est de graniță.
Contextul istoric al acestor teritorii este determinat de evenimentele din iunie 1940, când Uniunea Sovietică a impus cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei. Această redesenare a frontierelor a creat o ruptură teritorială care a afectat generațiile de români din acele zone. Astăzi, geografia comunităților românești din Republica Moldova și Ucraina poartă amprenta acestor decizii sovietice, transformând descendenții unor foști cetățeni români în cetățeni ai altor state.
Există o contradicție politică observată în cadrul partidului PSD în legătură cu această temă. În ianuarie 2026, PSD solicita autorităților intervenția urgentă asupra problemei dublei cetățenii pentru românii din Ucraina, însă, nouă luni mai târziu, parlamentarii partidului au depus această propunere de modificare a legii. Această evoluție ridică semne de întrebare privind scopul real al modificării și dacă aceasta va facilita sau va îngreuna procesul de redobândire a cetățeniei.
Inițiatorii proiectului trebuie să clarifice dacă există fraude în procedurile actuale sau rețele care falsifică acte genealogice. Se pune problema necesității unor controale mai stricte, a digitalizării arhivelor sau a unor verificări interinstituționale mai severe pentru a asigura securitatea statului. Este esențial ca parlamentarii să explice ce problemă concretă încearcă să rezolve prin proiectul B509/2026 și care va fi impactul direct asupra descendenților românilor din Republica Moldova și Ucraina.
Problema cetățeniei este strâns legată de modul în care România gestionează relația cu Republica Moldova și comunitățile de la graniță. De decenii, cetățenia a reprezentat un instrument juridic pentru păstrarea identității acestor grupuri de oameni. Dacă legislația este modificată fără explicații clare, există riscul ca barierele istorice create de Moscova sovietică să fie transformate în obstacole juridice noi pentru urmașii românilor.
