Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu analizează situația fiscală și economică moștenită de la guvernul Ilie Bolojan. Premierul desemnat și PSD subliniază că, deși deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă, România se confruntă cu o datorie publică în creștere, costuri ridicate cu dobânzile și o încetinire a activității economice, ceea ce impune continuarea eforturilor de consolidare fiscală.
Conform datelor din septembrie 2026, deficitul bugetar cash a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025. În contextul metodologiei europene ESA, deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Totuși, documentul depus la Parlament precizează că aceste valori pentru 2026 se bazează pe încasări și plăți efective, nereprezentând neapărat deficitul final sau achitarea tuturor obligațiilor restante.
Situația datoriei publice și a costurilor de finanțare rămâne critică, datoria administrației publice atingând 60,4% din PIB la sfârșitul lui iulie 2026, un echivalent de 1.205 miliarde de lei. Această sumă a crescut de la aproximativ 1.070 de miliarde de lei în iulie 2025, înregistrând o creștere de circa 135 de miliarde de lei într-un an. În paralel, dobânzile plătite de stat au crescut cu 26,7%, ajungând la 42,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, față de 33,2 miliarde de lei în perioada similară din 2025.
Economia marchează o perioadă de contracție, PIB-ul scăzând cu 0,6% în primul semestru din 2026, în timp ce consumul gospodăriilor a scăzut cu 3,1% în trimestrul al doilea. Producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în industrie. Inflația a ajuns la 6,61% în septembrie 2026, după ce a scăzut de la 10,9% în mai.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% în primele opt luni din 2026, ajungând la 468,1 miliarde de lei, față de 420,1 miliarde de lei în 2025. Totodată, cheltuielile totale au urcat de la 506,4 miliarde la 527,5 miliarde de lei, o creștere de 4,2%. Investițiile au ajuns la 97,1 miliarde de lei, însă circa 69% din acestea provin din proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile, ceea ce ridică semne de întrebare pentru perioada 2027-2028, când PNRR ajunge la final.
Guvernul Luca Niculescu își propune ca obiectiv reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030, respectând angajamentele din Planul Fiscal pe Termen Mediu. Strategia se va baza pe principii precum predictibilitatea fiscală, eficientizarea cheltuielilor și combaterea evaziunii, evitând noi poveri pentru contribuabili. Autorii subliniază că orice majorare permanentă de cheltuieli va fi însoțită de o sursă de finanțare echivalentă, punând accent pe investiții în educație și sănătate.
