Confirmarea lui Luca Niculescu de către Parlament în funcția de prim-ministru al României marchează sfârșitul unui blocaj politic ce a durat aproape șase luni. Această evoluție, raportată de Reuters, a pus sub presiune ratingul țării și a afectat încrederea investitorilor. Noul guvern, descris de Le Monde ca fiind pro-european, vine după trei eșuări anterioare de a forma o echipă de conducere funcțională la București.
Noul prim-ministru, un diplomat independent și fost ambasador al României în Franța, conduce un guvern minoritar într-un parlament fragmentat. Washington Post subliniază că Luca Niculescu trebuie să gestioneze un deficit bugetar de proporții, în timp ce a încheiat un acord cu mai multe partide pentru sprijinul acestora timp de cel puțin șase luni. Financial Times precizează că echipa este formată din miniștri fără apartenență politică și membri ai PSD.
Prioritatea principală a guvernului este reducerea deficitului bugetar, o sarcină critică pentru stabilitatea economică. Bloomberg și Les Echos notează că noul prim-ministru se confruntă cu necesitatea de a preveni o nouă criză și de a relansa creșterea economică. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că următorul test major pentru această echipă va fi adoptarea bugetului până la sfârșitul lunii noiembrie.
Situația politică rămâne extrem de fragilă, existând amenințări directe de moțiune de cenzură. Partidul Național Liberal (PNL) a anunțat că va depune o astfel de moțiune dacă nu se respectă disciplina bugetară, iar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a declarat că va susține această mișcare. În același timp, PSD intenționează să evalueze performanța guvernului după o perioadă de șase luni de activitate.
Instabilitatea de la București se încadrează într-un context european marcat de tensiuni și riscul de paralizie politică. Politico menționează că Uniunea Europeană se confruntă cu dificultăți legate de bugetul comunitar și de gestionarea presiunilor geopolitice. În paralel, alte țări precum Italia, Belgia sau Portugalia sunt marcate de proteste, fenomen pe care ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, l-a descris ca fiind rezultatul unui „război hibrid”.
Instabilitatea financiară a României a fost accentuată de un deficit bugetar de 7,9% în anul trecut și de o scădere a PIB-ului de 0,7% în prima jumătate a anului. Această criză a finanțelor publice a persistat de la înlăturarea prin moțiune de cenzură a prim-ministrului Ilie Bolojan în luna mai, moment în care coaliția de guvernare s-a prăbușit, lăsând țara fără un guvern funcțional.
