Oana Gheorghiu a criticat dur modul în care PSD gestionează comunicarea privind deficitul bugetar, susținând că partidul folosește date reale pentru a construi o imagine parțială și eronată. Aceasta a comparat programul de guvernare al actualului Executiv cu declarațiile publice ale social-democraților, subliniind o discrepanță între recunoașterea efectelor ajustării bugetare și prezentarea acestora ca fiind un dezastru în spațiul public. Conform declarațiilor sale, există o diferență între metodele de calcul cash și ESA, însă aceasta nu indică automat prezența unor cheltuieli ascunse.
În ceea ce privește cifrele, Gheorghiu a explicat că în primele șase luni din 2025, deficitul cash a fost de 3,64% din PIB, în timp ce în aceeași perioadă din 2026, acesta a scăzut la 2%. Paralel, deficitul ESA a înregistrat o scădere de la 3,6% la 3,4%. Aceasta a clarificat faptul că valoarea de 9,2% reprezintă deficitul din trimestrul II, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul acelui trimestru, nu bilanțul întregului semestru. Ea a comparat situația cu o familie care are o lună cu cheltuieli mari, menționând că în acel trimestru au fost accelerate investițiile, inclusiv cele din PNRR.
Analizând evoluția pe termen lung, Gheorghiu a menționat că în 2024 România avea un deficit ESA de 9,2% din PIB, însă în 2025 acesta a scăzut la 7,8%, o reducere semnificativă confirmată de Eurostat. Pentru anul 2026, agențiile de rating estimează un deficit situat între 5,8% și 6,25%. Totuși, ea a recunoscut că problema deficitului nu este rezolvată complet, România având încă cel mai mare deficit din UE. Un aspect critic este faptul că țara a plătit 29,4 miliarde de lei dobânzi doar în primele șase luni din 2026, bani care nu mai pot fi direcționați către spitale, școli sau investiții.
Oana Gheorghiu a susținut că PSD, odată ajuns la guvernare, a promis creșteri de salarii, pensii și reduceri de taxe, dar acum se confruntă cu lipsa resurselor necesare pentru a implementa aceste promisiuni. În acest context, ea afirmă că partidul are două opțiuni: să spună adevărul despre situația financiară sau să caute un vinovat, alegând în acest caz să îl implice pe Ilie Bolojan. Critica sa finală vizează faptul că atacurile politice nu pot plăti facturile și nu pot reduce deficitul, insistând că PSD trebuie să demonstreze capacitatea de guvernare, nu doar de promisiuni.
Situația financiară a României este marcată de un deficit bugetar care rămâne unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Deși există tendințe de scădere confirmate de instituții precum Eurostat, presiunea cheltuielilor pentru plata dobânzilor și necesitatea de a finanța investițiile prin PNRR creează un dezechilibru între promisiunile politice și realitatea bugetară. Această tensiune între necesitatea ajustării fiscale și așteptările populației privind creșterea nivelului de trai reprezintă un punct central în dezbaterea politică actuală.
context_missing: false
