Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va prioritiza includerea medicilor rezidenți în plata gărzilor de noapte. Această măsură este completată de intenția de a actualiza tariful de gardă la valoarea anului 2026. Parlamentul și Guvernul vor trebui să gestioneze aceste schimbări pentru a remedia inechitățile actuale din sistemul medical românesc, unde remunerarea pentru aceste activități este considerată deficitară față de realitatea economică de astăzi.
Alexandru Rogobete a subliniat că o problemă majoră în sistemul de sănătate este faptul că tarifele pentru gărzile efectuate sunt calculate pe baza valorii salariilor din anul 2018. Această situație reprezintă, în viziunea ministrului, o mare inechitate pentru personalul medical. Prin actualizarea acestor tarife, autoritatea își propune să aducă remunerarea la nivelul actualizat al anului 2026, asigurând astfel o compensare mai adecvată pentru efortul depus de medici.
În ceea ce privește legislația salarială, ministrul a declarat că România are nevoie de un nou proiect pentru legea salarizării unitare. Alexandru Rogobete a criticat proiectul elaborat anterior de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care nu a primit susținerea PSD după ieșirea acestuia de la guvernare. El susține că noul proiect trebuie să fie unul care să dezvolte sistemul de sănătate, evitând erorile care au dus la pierderi de personal.
Ministrul a avertizat că un proiect neadecvat ar putea provoca o migrație a medicilor similară cu cea din anul 2015, când s-a înregistrat un flux masiv de plecări. El a menționat că în proiectul neadoptat anterior, un medic de anestezie terapie intensivă ar fi pierdut până la 4.000 de lei pe lună, iar o asistentă medicală între 1.000 și 1.500 de lei. Conform lui Alexandru Rogobete, refuzul adoptării acelui draft a ajutat la stabilizarea sistemului.
Referitor la posibilitatea apariției unui nou draft al legii salarizării unitare până la finalul acestui an, Alexandru Rogobete a evitat un răspuns ferm. El a precizat că vor exista discuții cu Ministerul Muncii și cu sindicatele, iar în urma acestora se va stabili un calendar clar și etapizat. Ministrul a insistat că această lege nu trebuie doar bifată, ci trebuie realizată prin dialog și echilibru pentru toate categoriile profesionale.
Aceste propuneri de reformă vin într-un context în care bugetul sănătății a fost suplimentat cu 8,3 miliarde de lei prin rectificarea bugetară. Resursele financiare suplimentare sunt destinate direcționării către sectoare critice, precum energia, serviciile sociale și, în mod special, sistemul de sănătate, pentru a susține noile măsuri de remunerare și pentru a asigura stabilitatea personalului medical din spitale.
