Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a reacționat oficial în fața criticilor recente referitoare la contractele de înarmare prin programul european SAFE și la procesul de preluare a șantierului naval din Mangalia. Oficialul a oferit explicații privind cadrul legal al acestor achiziții și a lansat întrebări directe către liderii PSD, subliniind importanța aducerea de fonduri în țară.
În ceea ce privește programul SAFE, Mihai Jurca a susținut că toate achizițiile respectă procedurile legale, având aprobarea clară a CSAT și a Parlamentului României. El a menționat că aceste contracte sunt dublate de acorduri de cooperare industrială, care impun obligații și penalități pentru producătorii străini. Dacă aceștia nu produc în România sau nu folosesc furnizori locali într-un procent stabilit, se confruntă cu sancțiuni contractuale.
Detaliile tehnice privind producția militară includ faptul că viitoarea mașină de luptă a infanteriei va fi asamblată în proporție de 40% pe teritoriul țării. În același timp, navele destinate marinei vor beneficia de o construcție integrală într-un șantier românesc, conform declarațiilor făcute de oficial pe Facebook. Mihai Jurca a insistat că aceste clauze nu sunt simple promisiuni politice, ci obligații contractuale ferme pentru industria de apărare.
Referitor la aspectele financiare, Mihai Jurca a respins acuțiile privind dobânzile împrumuturilor europene, numind „gargara politică” și „minciuni” afirmațiile despre o dobândă de 400 de milioane de euro pe lună. El a clarificat faptul că rata maximă pentru un împrumut european garantat de stat este de 3%, oferind o perioadă de grație de 10 ani. Oficialul a subliniat că calculele prezentate în spațiul public nu corespund realității financiare.
Despre șantierul din Mangalia, Mihai Jurca a explicat că tranzacția a fost realizată exclusiv între entități private, prin decizia judecătoriei competente, pentru a relansa un șantier aflat în faliment. El a întrebat de ce este criticată relansarea unui loc de muncă, menționând că anterior exista o asociere păguboasă pentru statul român și pentru angajați. Întrebarea sa principală vizează modul în care a ajuns șantierul în această stare de faliment.
În contextul tensiunilor politice actuale, discuțiile despre gestionarea fondurilor europene și a infrastructurii de apărare devin puncte centrale de dispută între partide. Această situație apare într-un moment în care oficialii cer un plan concret pentru accesarea celor aproape 20 de miliarde de euro rămase în bugetul programului european, sub presiunea aliaților americani și europeni care solicită întărirea capacităților de apărare.
