Președintele Camerei Deputaților și al PSD, Grindeanu, a solicitat luni, de la sediul central al partidului, ca ministrul Nazare să prezinte public situația reală a finanțelor țării. Această cerere vine în contextul necesității de a stabili o „linie de start” clară pentru tranziția de la austeritate la dezvoltare. Grindeanu a subliniat că PSD este dispus să colaboreze cu premierul și miniștrii pentru a implementa rapid măsurile de redresare necesare.
Liderul PSD a criticat gestionarea economică de către fostul premier Ilie Bolojan, menționând că acesta a „chinuit românii și economia cu taxele”. Grindeanu a ridicat semne de întrebare privind modul în care România a ajuns să înregistreze cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană și să mențină un nivel ridicat de inflație. El a cerut clarificări despre modul în care economia a ajuns în această stare de vulnerabilitate.
Un punct central al solicitării este diferența de aproximativ 30 de miliarde de lei observată între deficitul calculat în sistemul cash și cel raportat pe modelul european ESA pentru primul semestru. Grindeanu a insistat ca ministrul Nazare să vină cu o prezentare rapidă a acestor date. Totodată, a fost solicitată publicarea situației reale a facturilor neachitate și efectuarea unei evaluări la nivelul fiecărui minister pentru lucrările efectuate sau facturate.
Obiectivul final al acestui demers este obținerea unor date exacte pentru a putea adopta măsurile de redresare economică. Grindeanu a menționat că raportarea transparentă nu este o tentativă de a se plânge de moștenirea lăsată de guvernul anterior, ci o necesitate pentru a face „curățenie după austeritate”. Ministrul Nazare este considerat capabil să asigure această transparență, având în vedere continuitatea asigurată la Ministerul Finanțelor Publice.
În procesul de gestionare a bugetului, rectificarea bugetară reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea deficitului conform standardului ESA. Această procedură va permite identificarea nevoilor reale din sectoare precum sănătatea, asistența socială și cofinanțarea proiectelor europene. Planul de guvernare prevede ca aceste necesități să fie acoperite prin realocări bugetare, fără a genera un deficit suplimentar, proces care depinde de momentul în care executivul demarează evaluarea oficială.
Deficitul cash, care reflectă diferența dintre veniturile și plățile efectuate de stat, a înregistrat o scădere în primele opt luni din 2026, coborând la 59,4 miliarde de lei (2,89% din PIB). Această valoare este comparată cu cele 86,4 miliarde de lei (4,51% din PIB) raportate în aceeași perioadă a anului 2025. Deși indicatorul cash a scăzut cu aproximativ 31%, acumularea obligațiilor neachiate rămâne o presiune majoră asupra bugetului de stat.
