Avocatul Doru Mihai Giugula, care a ocupat funcția de consilier general al municipiului București între anii 2000 și 2016 din partea PDSR și PSD, a fost declarat oficial „lucrător” al fostei Securități comuniste. Verificarea a fost declanșată de către CNSAS în urma candidaturii sale la Camera Deputaților în cadrul alegerilor din 2024. Nota de constatare a fost emisă la data de 21 noiembrie 2025, iar cererea a fost admisă de un magistrat de la Curtea de Apel București la 15 septembrie 2026.
În arhivele Securității, Doru Giugula apare cu funcțiile de locotenent și locotenent major în cadrul USLA, o unitate militară de elită subordonată Ministerului de Interne. Deși scopul oficial al USLA era combaterea terorismului și eliberarea de ostatici, ofițerii erau implicați și în supravegherea populației. CNSAS susține că, în 2025, au fost identificate documente noi în două dosare distincte care atestă activitatea sa informativă în perioada dictaturii.
Primul dosar vizează gestionarea unei „case de întâlniri”, o locuință secretă folosită pentru activități conspirative. Conform CNSAS, Giugula ar fi dirijat o gazdă pentru a colecta informații despre intențiile de emigrare și opinii politice ale unor persoane. Un alt document din 1984 menționează că acesta a oferit recomandări pentru a investiga o casetă audio în care patru persoane criticau condițiile de viață și conducera de partid și de stat.
Al doilea dosar se referă la un „plan de combinație informativă” din 15 aprilie 1987, prin care Giugula a organizat urmărirea unui student egiptean de origine palestiniană. Acesta era suspectat de culegere de informații în scop terorist. Planul prevedea utilizarea unei femei pentru a fi recrutată ca informatoare, sub acoperirea unor anchete economice, pentru a testa loialitatea acesteia față de organele Ministerului de Interne.
Doru Giugula a respins acuzațiile, invocând o decizie a ÎCCJ din decembrie 2009 care anulase o notă anterioară a CNSAS din 2007. El susține că activitatea sa a vizat exclusiv combaterea terorismului și că noile interpretări sunt o „mistificare a adevărului”. Magistratul de la Curtea de Apel a însărcinat însă că acțiunile legate de „casa de întâlniri” au reprezentat o imixtiune arbitrară și abuzivă în viața privată a cetățenilor.
Contextul politic al acestor dezvăluiri apare într-o perioadă de intensă competiție electorală, în care partide precum PSD și AUR sunt implicate în diverse dispute. În timp ce liderii PSD sunt acuzați de opoziție că vor să pună mâna pe putere, alte forțe politice, precum AUR, au reacționat în trecut la dosare de interceptări prin acuzații de lovitură de stat. Aceste dinamici electorale subliniază importanța profilului istoric al candidaților.
