Deputatul din cadrul PSD, Mihai Weber, ocupând funcția de președinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a realizat vânzarea a trei companii recente. Aceste tranzacții au implicat societăți comerciale care dețin terenuri pentru care au fost aprobate avize tehnice de racordare (ATR) destinate unor viitoare parcuri fotovoltaice. Din aceste operațiuni, parlamentarul ar fi obținut încasări legale și impozitate care depășesc suma de jumătate de milion de euro.
Prima companie vândută, 13-BEX 95 SRL din județul Gorj, i-a generat lui Mihai Weber o sumă de aproape 1,5 milioane de lei. Această firmă a solicitat în aprilie avizul tehnic de racordare pentru un proiect de 2,4 MW, situat în Telești. După obținerea acordului tehnic, Mihai Weber nu a continuat implementarea proiectului, optând pentru vânzarea firmei către Kahraman Energy, în timp ce proiectul este operat în prezent de Lina Energy.
A doua entitate comercială implicată este Pro Inovation SRL, o firmă înființată în august 2024 pentru un proiect cu o putere instalată de 2,6 MW. În acest caz, Mihai Weber a utilizat o strategie prin care familia sa a achiziționat un teren agricol de 3,5 hectare în 2025, pentru suma de aproape 30.000 de euro. Ulterior, după obținerea avizului tehnic de racordare, parlamentarul a vândut firma cu un profit de peste cinci ori valoarea plătită inițial pentru teren.
Ultima societate vândută de președintele Comisiei de Apărare este Inovation System SRL, tot din județul Gorj, înființată pe 5 august 2025. Această companie a fost tranzacționată rapid, deși înregistra zero angajați și un profit de maximum 300 de lei. În urma acestei vânzări, Mihai Weber a încasat o sumă de aproape 100.000 de euro. În urma solicitărilor de informații, parlamentarul a refuzat să ofere orice declarație oficială despre aceste afaceri.
Situația acestor tranzacții a fost criticată de Ilie Bolojan, care a descris astfel de activități drept „afaceri speculative”. Acesta a subliniat că aceste practici deformează piața și cresc prețul final pentru consumatori. Bolojan a menționat că accesul la rețele a fost îngreunat prin emiterea unui număr excesiv de autorizații tehnice de racordare, care depășesc necesitățile economiei, generând un volum de ATR-uri mult peste cererea reală.
Emiterea autorizațiilor tehnice de racordare (ATR) reprezintă procesul prin care proiectele de energie regenerabilă obțin permisiunea de a se conecta la rețeaua electrică națională. În România, acest mecanism este critic pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice, însă un număr prea mare de avize acordate fără o planificare riguroasă poate duce la blocaje tehnice și la creșterea costurilor energetice pentru populație.
