Curtea Constituțională a stabilit, în cadrul ședinței de joi, existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern. Disputa juridică vizează Ordonanța de urgență referitoare la Programul SAFE, un act normativ emis de Guvernul Bolojan. Decizia vine în urma unei sesizări oficiale care pune sub semnul întrebării legalitatea procedurilor de legiferare utilizate de executiv în contextul unei crize politice.
Sesizarea a fost depusă de către președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a semnalat un posibil conflict între Parlament și Guvernul Bolojan. Liderul PSD a acuzat Guvernul de utilizarea necorespunzătoare a instrumentelor legislative prin emiterea Ordonanței de urgență pentru Programul SAFE. În contextul acestei dispute, Sorin Grindeanu a menționat anterior că va depune și o plângere penală împotriva lui Ilie Bolojan.
Conform documentelor depuse, conflictul este generat de două conduite ale Guvernului României care sunt descrise ca fiind neconstituționale. Prima problemă vizează adoptarea și transmiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. A doua problemă este legată de publicarea actului în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de către un Guvern care nu mai avea abilitatea de a legisla.
Sesizarea subliniază că, conform art. 110 alin. (4) din Constituție, Guvernul nu mai putea exercita decât acte de administrare curentă a treburilor publice. Prin emiterea ordonanței, executivul ar fi transformat autoritatea sa dintr-una de legiuitor delegat într-una concurentă cu Parlamentul. Acest lucru ar reprezenta o abdicare de la rolul constituțional și o încălcare a obligației de loialitate față de Parlament, care este singura autoritate legiuitoare a țării.
Analiza cronologiei procedurale indică faptul că Guvernul a extins substanțial proiectul inițial al ordonanței de urgență chiar în dimineața zilei de 5 mai. Această modificare a avut loc în ziua în care se desfășurau dezbaterile și votul pentru moțiunea de cenzură. Extinderea a inclus adăugarea a 12 articole noi la textul original, acțiune care a fost considerată o încercare de a depăși competențele de administrare curentă.
Această dispută juridică intervine într-un moment de tensiune politică ridicată, în care raporturile dintre legislativ și executiv sunt tensionate de moțiunile de cenzură. În cadrul Curții Constituționale, contextul este marcat de o majoritate pro-PSD, o situație care a fost observată anterior în alte proceduri, precum în cazul amendamentului Fritz din Legea Integrității.
